Boc la Cluj: Continuă lucrările la Autostradă şi în 2011

Boc la Cluj: Continuă lucrările la Autostradă şi în 2011
Premierul a schimbat ieri Palatul Victoria cu Primăria Cluj-Napoca pentru a le explica românilor care sunt problemele ţării şi principalele proiecte ale guvernului pentru rezolvarea acestora.
Aflat la Primăria Cluj-Napoca, locul de unde a fost propulsat în politica mare, Emil Boc a oferit previziuni legate de creşterea economică, dar şi soluţii pentru stoparea comercializării plantelor etnobotanice sau continuarea proiectului Autostrada Transilvania. Premierul a vorbit şi despre investiţiile prioritare ale administraţiei locale clujene: noul stradion, centura ocolitoare Vâlcele-Apahida sau spitalul regional de urgenţă.

Există resurse pentru ca Bechtel să continue Autostrada Transilvania

Prim-ministrul a confirmat că există resurse financiare în bugetul actual pentru Bechtel, atât pentru plata datoriilor aferente lucrărilor din 2010, cât şi pentru continuarea lucrărilor între Gilău şi Nădăşel şi între Suplacu de Barcău şi Borş, dar şi pentru pregătirea tronsonului Târgu Mureş - Câmpia Turzii, unde acum nu există nici măcar proiectul tehnic, iar exproprierile nu au fost făcute. “Putem intra în teren în acest an pe cele două tronsoane, negociem cu Bechtel în ce priveşte preţurile, pentru că avem standarde de cost în limitele cărora trebuie să ne încadrăm. Vom găsi bani, inclusiv din resurse extrabugetare. Sunt interesat de aceste lucrări şi din perspectiva locurilor de muncă, iar autostrada este extrem de necesară în această parte a ţării. Alături de Coridorul IV, care este finanţat cu fonduri europene, Autostrada Transilvania este prioritatea guvernului”, a atras atenţia premierul.

Creştere economică din martie, România iese din recesiune

Emil Boc a declarat că “partea cea mai grea a dificultăţilor economice a trecut în 2010” şi că acum este timpul ca ţara să culeagă beneficiile măsurilor de austeritate pe care toţi românii au fost nevoiţi să le suporte. “Guvernanţii au fost nevoiţi să facă ceea ce era necesar. Ne-am impus un alt fel de politică, nu populistă, pentru că altfel ne scufundam economic. Suferinţa se apropie de sfârşit. Am încheiat 2010 cu un deficit de 6,5%, şi nu de 6,9%, cum era preconizat, astfel că am împrumutat mai puţini bani. Căderea economică preconizată pentru acest an era de 1,9-2%, dar datele ne-au arătat că este mult mai mică. Chiar dacă vorbim despre 0,1%, direcţia pe care o urmăm este de creştere economică. Este cert că avem toate şansele ca la final de martie România să iasă din recesiune deoarece pentru a ieşi din recesiune este nevoie de două trimestre de creştere economică”, a estimat Boc.

Guvernul mizează pe 10 miliarde de euro de la UE pentru creşterea economică


Premierul a afirmat că guvernul a făcut tot ceea ce este omeneşte posibil pentru ca autorităţile şi instituţiile din ţară să absoarbă fonduri europene. “Avem în implementare proiecte de 10 miliarde de euro proveniţi din fonduri europene. Acestea vor duce la crearea de locuri de muncă. Nu mai există nici o scuză că e birocraţie europeană. Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să simplificăm procedurile”, a spus Boc. Oficialul a declarat că în această săptămână executivul a aprobat garanţii guvernamentale de 300 de milioane de euro pentru ca autorităţile locale să se poată împrumuta în vederea asigurării cofinanţării proiectelor europene. “Este vorba despre împrumuturi garantate de stat, peste plafonul de îndatorare a autorităţilor locale. În acest fel, vrem să fim siguri că cea mai săracă sau cea mai bogată primărie se poate împrumuta de la bancă”, a afirmat Boc. Premierul a subliniat că dacă nici de această dată nu vor fi absorbiţi banii europeni înseamnă că “nu suntem capabili să utilizăm resursele europene”.

Salarii şi pensii mai mari în 2011

Emil Boc anunţă că în această lună salariile brute ale bugetarilor au fost majorate cu 15%. “Aceste lucruri sunt scrise în lege şi nu pot fi contestate de nimeni, la fel ca în iunie, când salariile brute au fost diminuate cu 25%”, a declarat şeful executivului. Calculele s-au făcut în funcţie de deducerile personale şi de numărul de copii ai salariaţilor de la stat, astfel încât creşterea a fost de 13,5%, de 14% sau chiar de 15%, de la caz la caz. “Orice prim-ministru îşi dorea mai mult, dar dacă era aşa se întorcea împotriva românilor”, a spus Boc. El a adăugat că noua Lege a pensiilor a reaşezat dreptatea în sistem şi că va aduce pentru grupele de vârstă I-II care s-au pensionat înainte din 2001 pensii mai mari în medie cu 93 de lei. “Unii pot avea 150 de lei creştere, iar alţii, 50 de lei”, a adăugat premierul.

Legislaţia muncii şi a educaţiei va reforma statul

Premierul a declarat că în ceea ce priveşte educaţia “s-a zguduit, pentru prima dată, sistemul nepotismului şi al apelor călduţe”, cu referire la noua Lege a educaţiei, puternic contestată în mediul universitar. Un alt proiect al executivului este reforma legislaţiei muncii, prin adoptarea noului Cod al muncii şi a Legii zilierilor. “De multe ori, angajatorii preferă să lucreze la negru decât să intre în maşinăria birocratică a actualului Cod al muncii. Adoptarea Legii zilierilor va scoate la suprafaţă sute de mii de locuri de muncă, şi ştiu ce spun. Mi-am petrecut în fiecare săptămână zeci de ore în discuţii cu partenerii sociali. Este, practic, ultima reformă importantă a statului, care n-a fost încă desăvârşită şi care va oferi o schimbare de percepţie cu consecinţe pragmatice pentru fiecare dintre noi”, a afirmat premierul. Un alt pas în reformarea sistemului îl constituie implementarea declaraţiei unice - din 25 februrie se va depune o singură declaraţie la Administraţia Finanţelor Publice.

Model polonez pentru eradicarea etnobotanicelor

Premierul a precizat că o altă prioritate este lupta împotriva comercianţilor de plante etnobotanice. În acest sens, Emil Boc a anunţat că a cerut Ministerului Administraţiei şi Internelor să pregătească un proiect de lege pentru interzicerea drogurilor etnobotanice după un model adoptat în Polonia. “Sperăm să ţinem sub control acest fenomen. Această lege extinde, atât cât e maxim posibil, sfera combinaţiilor din care pot rezulta etnobotanicele. Sunt foarte multe posibilităţi de combinaţii, cu consecinţe dăunătoare pentru viaţa tinerilor. Această lege limitează posibilitatea comercializării acestor produse. Ministerul Comunicaţiilor a primit ieri o sarcină destul de grea, de a găsi o modalitate de a opri comercializarea pe Internet a drogurilor etnobotanice. Ne uităm la cei care vând la colţul străzii şi avem soluţii împotriva lor, dar ce ne facem cu cei care comercializează pe Internet aceste etnobotanice? E o preocupare majoră a mea, ca părinte, prim-ministru şi cetăţean”, a concluzionat Emil Boc.

Spitalul de urgenţă, la mâna Ministerului Sănătăţii


Premierul Emil Boc a anunţat că în acest an Ministerul Sănătăţii pregăteşte lansarea a şase parteneriate public-private pentru realizarea spitalelor regionale de urgenţă. “Vă daţi seama că în sensul acesta Clujul are prioritate. În ce ne priveşte, a fost deja alocată finanţarea pentru mutarea depozitului de muniţie de pe locaţia din Floreşti, astfel încât terenul să fie liber, iar proiectul să poată demara”, a spus Boc. El a amintit de faptul că în cazul altor proiecte de spitale există dezavantajul că aceste obiective îşi pot pierde clienţii, în timp ce la Cluj nu se poate întâmpla o astfel de situaţie. “Aici tot ceea ce trebuie să facem este ca ministerul să decidă ca activitatea unităţilor medicale de pe Clinicilor să fie mutată în noul spital ce se va realiza în Floreşti”, a spus Boc. Acesta a mai afirmat că este posibil ca licitaţia pentru execuţia spitalului să se realizeze la nivelul Ministerului Sănătăţii, însă, având în vedere că administraţia judeeţană deţine în proprietate acest teren, s-ar putea ca această sarcină să revină Consiliului Judeţean Cluj. “Rămâne să se stabilească la Bucureşti. Vom vedea cum este mai bine. Firesc ar fi ca licitaţia să fie lăsată în seama autorităţilor locale”, a spus Boc.

Cluj Arena ar putea primi mai mulţi bani de la guvern


Stadionul, cel mai important proiect al judeţului, ar putea obţine o finanţare de până la 50% din totalul costurilor prevăzute în contract. Premierul Emil Boc a precizat că pentru ambele arene sportive, Cluj Arena şi Naţional Arena din Bucureşti, s-a dispus ca din fondul de rezervă să fie alocate sume care să acopere jumătate din preţul contractat. “Pentru stadionul din Cluj am dat, cred, 14 milioane de euro. Dacă mai este deficit de costuri, mai putem aloca. Sunt două obiective extrem de importante pentru România, aşa încât am decis să susţinem aceste proiecte”, a afirmat Boc.

Promite inaugurarea centurii Vâlcele-Apahida în primăvară

Chiar dacă nu a avansat un termen cert, premierul a informat că există resurse bugetare pentru ca centura Vâlcele-Apahida să fie finalizată anul acesta. “O prioritate pentru guvern rămân cele trei centuri, de la Constanţa, Suceava şi Cluj-Napoca. Lucrările au avansat mult. Avem resurse bugetare, astfel încât pot să afirm că în această primăvară centurile vor fi finalizate”, a spus Emil Boc.

Luminiţa SILEAm Cosmina FERNOAGĂ


Comenteaza