Foto Canalul Morii din Mărăști - traseu verde pentru pietoni și bicicliști, cu elemente de tip „smart city”

Primăria Cluj-Napoca are în vedere amenajarea și revitalizarea Canalului Morii în Mărăști, crearea unor trasee pietonale și velo, lărgirea trotuarelor, plantarea de arbori și introducerea unor elemente de tip „smart city”. PUZ-ul gândit pentru un areal de 9 hectare a fost prezentat, miercuri, în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Documentația a fost elaborată de proiectanții de la Mossfern, cei care au gândit și cele mai noi pietonale ale orașului - Universității/Kogălniceanu și cei care se ocupă și de viitorul culoar de nord al Clujului. 

Zona de reglementare cuprinde: strada Paris – tronsonul dintre Calea București și bulevardul 21 Decembrie 1988, strada Nicolae Cristea, strada Onisifor Ghibu, strada Gheorghe Lazăr, strada Scorțarilor, strada Buftea, strada Gorunului (tronsonul N-S dintre Calea București și strada Scorțarilor, tronsonul V-E), strada Iazului, Canalul Morii (tronsonul adiacent străzii Iazulului și tronsonul dintre strada Scorțarilor și strada Buftea), spațiile publice adiacente străzilor și Canalului Morii, parte a ansamblurilor rezidențiale.

Strada Paris:

Din cauza dimensiunii fluctuante a profilului stradal se propune ca segmentul străzii Paris cuprins între Bulevardul 21 Decembrie și strada Nicolae Cristea să fie cu sens unic de circulație auto spre Bulevardul 21 Decembrie 1989 și cu pistă velo (1,5m) în același sens de circulație, arbori de aliniament și trotuare ample, în general de aproximativ 2m între grătarul arborilor de aliniament și limita proprietăților private. Pe segmentul străzii Paris, între strada Gheorghe Lazăr și strada  Ploiești sunt propuse două stații de încărcare a autovehiculelor electrice. Între străzile Nicolae Bălcescu / Nicolae Cristea și strada București, strada Paris va avea câte o bandă de circulație pe sens. Spre Calea București bicicliștii și șoferii vor utiliza banda carosabilă în timp ce spre Bulevardul 21 Decembrie 1989 este propusă o bandă dedicată velo. Pe acest segment din cauza caracteristicilor profilului stradal nu sunt propuși arbori de aliniament, pentru a nu diminua trotuarele sub 1,80m lățime.

Strada Onisifor Ghibu

În fața Liceului Teoretic “Avram Iancu se propune retragerea gardului de pe poziția actuală până în dreptul fațadei laterale a clădirii. În acest fel se crează un spațiu mai amplu care pune în valoare fațada secesion a clădirii . Suprafața trotuarului se amplifică în zona de acces iar adiacent fațadei, simetric față de pinionul intrării sunt propuse două pastile verzi delimitate de bănci. De o parte și de alta a clădirii sunt amenajate locuri pentru amplasarea standurilor pentru biciclete. Arborii maturi existenți sunt păstrați iar statuia lui Avram Iancu este amplasată în interiorul pastilei verzi din partea stângă a intrării pentru afi încadrată simetric de sistemul de iluminat nocturn propus. Pe partea opusă a străzii sunt amenajate 3 locuri pentru staționare a temporară a autovehiculelor. Spre intersecția cu str. Gheorghe Lazăr / Scorțarilor este amenajată stația pentru transportul în comun al elevilor. Pentru pavarea suprafețele dedicate pietonilor vor fi utilizate roci locale de înaltă duritate ( feldspat sau andezit de Pietroasa, Ilva, Călimănel precum și inserții de labradorit și granit, toate în forme fasonate și suprafețe / muchii prelucrate prin fiamarsau buciardare.

Strada Gheorghe Lazăr: sunt propuse câte o badă de circulație auto în fiecare sens. Spre strada Scorțarilor conducătorii auto și bicicliști utilizează banda carosabilă iar spre strada Paris este propusă o pistă velo (1,5m) dedicată.

Strada Scorțarilor
Cuprinde investiții pentru amenajare zone pietonale / shared-space, infrastructură rutieră, piste de biciclete, trotuare, semnalizare rutieră, relocarea / refacerea rețelei de iluminat public stradal, lucrări edilitare, montaj de mobilier urban, precum și amenajarea spațiilor publice prin echipamente cu tehnologie de tip Smart City.

Strada N. Cristea va avea un profil stradat care va cuprinde o bandă auto cu sens unic spre strada Paris, o pistă velo cu sensul de circulație spre str. Gheorghe Lazăr, arbori de aliniament și ocazional locuri pentru staționarea autovehiculelor. La capătul vestic al străzii sunt amplasate două stații de încărcare a autovehiculelor electrice.

Strada Buftea - Se instituie un profil stradal care cuprinde o bandă de circulație auto cu sens unic spre str. Gorunului, piste velo de fiecare parte, în ambele sensuri de circulație și plantarea unor arbori de aliniament. Spațiile interstițiale dintre clădiri vor fi tratate sub formă de shared space. 

Pe strada Gorunului este propusă o bandă auto cu sens unic spre Calea București , o pistă velo în același sens , parcări cu abonament și arbori de aliniament doar pe partea stângă a străzii. Intercalate locurilor de parcare cu abonament sunt propuse 4 stații de încărcare a vehiculelor electrice grupate câte 2. Segmentul străzii Gorunului paralel cu str. Scorțarilor este transformat în shared space, cu sens unic spre str. Iazului. Pentru a îmbunătății accesibilitatea pietonală și pentru a face posibil sensul unic pe str. Gorunului este propus un pod auto în capătul străzii, la intersecția cu str. Iazului. Pe latura nordică a acestui segment se vor amanaja parcări perpendiculare pe sensul de circulație, intercalate cu arbori de aliniament. Canalul Morii și zonele limitrofe ale acestuia cuprinse în proiect sunt subiect ul unor amenajări peisajere prin plantații noi de arbori și amenajarea unor locuri pentru șezut pe malul apei.

Strada Iazului - Profilul stradal propus cuprinde o bandă de circulație cu sens unic spre str. Crinului, parcări în lungul străzii , piste velo și arbori de aliniament. Segmentul nordic al străzii, cuprins între str. Gorunului și Calea București are locuri de parcare în lungul străzii și două stații de încărcare pentru mașini electrice. Pista dedicată velo are sens de circulație invers față de circulația auto. Segmentul sudic al străzii Iazului are parcări la 45 de grade față de sensul de circulație pe partea estică . Pe partea opusă sunt eliminate locurile de parcare și sunt propuse taluzuri înverzite, cu arbori și locuri pentru odihnă pe ambele maluri ale Canalului Morii. Canalul Morii și zonele limitrofe ale acestuia cuprinse în proiect sunt subiect ul unor amenajări peisajere prin plantații noi de arbori și amenajarea unor locuri pentru odihnă pe malul apei.

În urma prezentării, arhitecții s-au arătat reținuți privind soluțiile pentru trafic, parcări și au subliniat problema renunțării la transportul CTP (linia de troleibuz 1 și autobuzele 23 și 52, linii vitale pentru cei care doresc să ajungă în zona Clujana. 

De asemenea, s-a propus ca proiectul să fie realizat în două etape: prima să cuprindă regenerarea Canalului Morii, a doua circulațiile și parcările. 

De menționat este faptul că proiectul se află într-o fază incipientă, iar multe din direcțiile propuse se pot schimba pe parcursul parcurgerii etapelor legale.