Cât a costat curăţenia stradală şi întreţinerea spaţiilor verzi

Cât a costat curăţenia stradală  şi întreţinerea spaţiilor verzi
Curăţarea străzilor de zăpadă sau praf, dar şi a spaţiilor verzi au generat costuri de peste 5,2 milioane de euro pentru administraţia locală clujeană în primele nouă luni din acest an.

Peste 200.000 de euro s-au plătit pentru curăţarea străzilor din oraş de zăpadă. Pentru spălarea străzilor, din buzunarul public s-au cheltuit peste 3,4 milioane de euro. Întreţinerea spaţiilor verzi a generat costuri de aproape 200.000 de euro pe lună. Strategia pentru 2014 a primăriei este de reducere a cheltuielilor la aceste capitole, mai ales la capitolul spaţii verzi, susţin specialişti din instituţie. Nu şi conducerea.

"Cosmetica" arterelor din Cluj-Napoca în perioada ianuarie-septembrie a presupus costuri de peste 15,4 milioane de lei (peste 3,6 milioane de euro). Potrivit datelor furnizare de Biroul Mass media al primăriei, banii au fost împărţiţi între firmele Brantner Servicii Ecologice şi Rosal Grup, aflate în contract cu primăria pentru felia de salubrizare stradală. Şi anume, peste 100.000 de euro pentru Rosal şi sub 100.000 de euro pentru Brantner.

Măturarea şi spălarea oraşului, conform informaţiilor furnizate de Biroul mass media al municipalităţii, a presupus încasări de peste 6,2 milioane de lei pentru Brantner Servicii Ecologice şi de peste 7,5 milioane de lei pentru Rosal Grup.

Întreţinerea spaţiilor verzi din municipiu a generat costuri pentru primăria clujeană, potrivit Biroului Mass media, de peste 7,6 milioane de lei. Banii au mers către societatea Rosal Grup care deţine un contract cu administraţia locală clujeană.

"Mai mult de jumătate din spaţiul verde al oraşului se află în proprietate privată. Noi facem eforturi să creăm noi parcuri şi zone de agrement, dar şi să schimbăm politica în ceea ce priveşte fondurile mobilizate pentru întreţinerea acestora. Avem în plan mici investiţii în centru, de exemplu în parcul I.L Caragiale unde se intenţionează introducerea unui sistem de irigare a spaţiului verde, dar şi în cartiere pentru ca anul viitor să plătim doar jumătate din sumă pentru firma care se ocupă de întreţinerea spaţiilor verzi din oraş. Fondurile astfel economiste vor merge spre investiţii în parcuri", explica Ionuţ Rusu, din cadrul Serviciului Spaţii Verzi al Primăriei.

Deşi specialiştii primăriei spun că există o strategie la capitolul spaţii verzi, aceasta nu se vede şi în oraş. Aceasta deoarece cartierele tradiţionale ale oraşului adună cele mai mari suprafeţe de spaţii verzi, în vreme ce noile extensii ale municipiului, "populate" recent cu proiecte rezidenţiale, nu beneficiază deloc de grădini şi parcuri amenajate, deşi primăria a avizat pe hârtie parcu publice o dată cu proiectele imobilare care au primit undă verde în extensiile oraşului - zonele Câmpului Sud, Bună Ziua sau Borhanci.

În schimb, anul acesta, administraţia a mizat pe fonduri private pentru a amenaja verdele din oraş - a iniţiat un proiect privind adopţia de spaţii verzi de către companii private şi amenajarea lor pe banii acestora. Aş s-au amenajat mai multe sensuri giratorii şi scuaruri din oraş. De asemenea, administraţia a pus condiţii investorilor privaţi la autorizarea unor noi proiecte în oraş şi aşa a rezultat zona de promenadă de pe malul lacului din Gheogheni amenajată pe bani privaţi sau un viitor parc care urmează să se amenajeze în Bună Ziua pe 1.000 de mp.

La începutul anului s-a anunţat şi proiectul unui nou parc pe care primăria doreşte să-l amenajeze pe peste 9 hectare de teren în zona Cartodromului. Deocamdată pentru acesta există doar documentaţia de urbanism aprobată. Tineretul liberal a cerut primăriei să se preocupe de soarta unor zone verzi din oraş, în loc să se laude cu parcurile amenajare din banii altora. Ca exemple s-au dat parcul din zona Oaşului, parcul de la Teatrul Naţional sau zona aferentă lacului trei din Gheorgheni.

Pe site-ul oficial al primăriei clujene la secţiunea "reabilitare" parcuri apar doar realizările din mandatul Apostu: reabilitarea parcului central pe bani europeni, crearea mai multor parcuri noi în oraş şi montarea de aparate de fitness în mai multe zone verzi din Cluj-Napoca.

Comenteaza