Cazul Negoiu: Boc amendează, Apostu pierde demolarea, iar Moisin aprobă

Blocurile de pe Negoiu nr. 16, din care fostul primar Emil Boc a dorit să facă un exemplu în urbanismul clujean în 2006, aplicând şi o sancţine record, în văzul presei, nu au fost demolate pentru că primăria a piedut din culpa sa procesele prin care cerea desfiinţarea construcţiilor. Construcţiile ridicate fără autorizaţie au fost trecute în legalitate, prin votul Consiliul Local, anul acesta, în mandatul de interimar al lui Radu Moisin. Primăria a motivat că instanţa a fost cea care nu a dispus demolarea, aşa că administraţia locală nu a avut încotro şi a fost nevoită să accepte intrarea în legalitate.

Modul în care primăria a pierdut acţiunile pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe strada Negoiu (blocul de patru etaje şi mansardă, locuit şi blocul cu două etaje ridicat "la roşu") a fost detaliat săptămâna trecută, la REALITATEA TV Cluj, de consilierul PNL Steluţa Cătăniciu. Aceasta a declarat că primăria a pierdut procesele de demolare a blocurilor ilegale pentru că nu s-a prezentat timp de doi ani la procesele intentate beneficiarului, Tudor Manole, din 2006.

Primăria spune în continuare că judecătorii sunt cei care au împiedicat demolarea. Purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu, a declarat pentru REALITATEA TV Cluj că "primăria a uzat de toate mijloacele legale" pentru demolarea imobilelor construite ilegal pe strada Negoiu, însă instanţa a fost cea care "nu a dispus demolarea". Potrivit reprezentanţilor primăriei clujene, construcţia ilegală de pe Aleea Negoiu, colţ cu strada Dimitrie Gusti, a fost descoperită în 2004. Atunci, un prim bloc avea ridicat deja primul etaj. Constructorul a fost amendat cu 1.500 de lei. În 2005 a fost descoperit cel de-al doilea bloc, în stadiul de fundaţie, pentru care s-a dat o amendă de 1.000 de lei. În cazul ambelor imobile s-au deschis procese în instanţă în 2006, primăria solicitând demolarea lor. Manole a formulat în 2006 şi el o acţiune de obligare a primăriei la emiterea autorizaţiei de la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor şi la intabularea construcţiei în cartea funciară (s-au constituit parte în proces şi cetăţenii care au cumpărat apartamente în blocul ilegal, 13 persoane sau familii, printre care şi Adam Radu, cel care apărea în 2010 ca beneficiar al planului urbanistic aprobat de primărie pentru cel de-al doilea bloc).

Între timp, în 2006 primăria a constatat că în zonă se ridică şi un al treilea bloc (care era la stadiul de fundaţie), iar primarul Emil Boc a decis să scrie o amendă record de 100.000 de lei pentru beneficiarul construcţiilor, Tudor Manole. Acesta a fost sancţionat în văzul mass-media clujene, fostul primar Emil Boc ţinând să scrie amenda la faţa locului.

De fapt, primăria a pierdut procesele pentru că nu a fost interesată de judecarea cauzelor privind demolarea celor două construcţii, după cum a atras atenţia săptămâna trecută consilierul Steluţa Cătăniciu în studioul REALITATEA TV, aceasta menţionând că s-a ajuns în 2012 în situaţia de a se vota trecerea în legalitate a construcţiilor deoarece consilierii locali au fost dezinformaţi. Mai mult, proprietarul, deşi a fost somat cu fiecare amendă să intre în legalitate, nu a făcut-o, continuând lucrările. Aşa a ajuns primul bloc locuit de cetăţeni, iar cel de-al doilea ridicat până la etajul al doilea.

Dosarele primăriei de desfiinţare a construcţiei au fost suspendate la începutul anului 2007, până la soluţionarea cererii de emitere a autorizaţiei de construire formulată de Tudor Manole. În 14 septembrie 2007 dosarul pentru obligarea la autorizare a fost soluţionat, cererea fiind anulată, iar decizia a fost comunicată primăriei în 27 septembrie 2007.

Administraţia locală, prin primarul Emil Boc, a solicitat abia în 6 noiembrie 2008 repunerea dosarelor de demolare pe rolul instanţei, însă instanţa a decis (în 24 martie 2009) perimarea cauzelor, din vina părţii, despre care a considerat că nu mai este interesată să-şi susţină acţiunea, având în vedere că nu a reacţionat mai bine de un an de la finalizarea acţiunii formulate de Tudor Manole.

Primarul Sorin Apostu a făcut recurs împotriva sentinţei de perimare a dosarelor, însă acesta a fost considerat tardiv, fiind formulat după termenul legal de 5 zile după pronunţarea sentinţei. Mai mult, primăria a plătit şi cheltuieli de judecată de peste 7.200 de lei. Apostu a informat plenul asupra situaţiei imobilelor de pe Negoiu abia la începutul anului 2011, după ce la o comisie de urbanism din toamna lui 2010 trecuse deja o documentaţie care reglementa ca cel de-al doilea bloc ridicat ilegal să rămână la etajul doi, al treilea să fie demolat, iar în zonă să se amenajeze şi un parc. Cazul nu s-a mai reluat în 2011 în Consiliul Local. La ultima şedinţă a Comisiei de urbanism a fost pusă în discuţie o documentaţie, de această dată însă fiind vorba despre un plan modificator, pentru ca blocurile să intre în legalitate.

În mandatul de interimar al lui Radu Moisin, construcţiile de pe Negoiu au fost trecute în legalitate, cu votul tuturor consilierilor locali, exprimat la şedinţa extraordinară de la finalul lunii ianuarie 2012. ZIUA de CLUJ a prezentat lista ruşinii conţinând numele tuturor celor care au acceptat ca un caz din care s-a dorit să se dea un exemplu (pentru toţi constructorii care obişnuiesc să construiască ilegal în oraş, după cum spunea în 2006 Emil Boc) să treacă în legalitate.