Ce se întâmplă cu zonele protejate ale Clujului

Avizarea Planului Urbanistic General (PUG) al Clujului, care va stabili noul regulament şi condiţiile de dezvoltare a oraşului, este încă în curs de avizare. O parte dintre ministerele abilitate să aprobe documentaţia PUG nu au reuşit să-şi finalizeze misiunea. În această situaţie se află şi Ministerul Culturii, care a trimis înapoi la Cluj documentaţia, pe motiv că aceasta nu cuprindea şi un punct de vedere al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI). Arhitecţii s-au întrunit pentru a dezbate acest PUG şi au lansat o serie de recomandări. În special s-a avut în vedere cererea Muzeului Etnografic.

O bună parte dintre arhitecţii care au lucrat la PUG-ul municipiului Cluj-Napoca, printre care Adrian Borda şi Virgil Pop, activează şi în cadrul CZMI. Colegii lor sunt de părere că aceştia s-au aflat într-o oarecare situaţie de incompatibilitate, motiv pentru care nici nue s-a mai ajuns în comisie în vederea avizării documentaţiei pentru PUG. "Nu poţi să şi centrezi şi să şi vrei să dai cu capul", a spus unul dintre arhitecţii nemulţumiţi de modul în care s-a procedat în privinţa acestui proiect, extrem de important pentru dezvoltarea Clujului. Documentaţia PUG a fost transferată direct spre ministerele abilitate să avizeze documentaţia, înainte ca aceasta să treacă prin forul Consiliului Local pentru aprobarea finală. "Documentaţia a fost transferată la Ministerul Transporturilor, la Ministrul Mediului, dar şi la alte instituţii ale statului. Să sperăm că până la finalul anului vom reuşi să aprobăm PUG-ul pentru municipiu", apreciau reprezentanţii primăriei în urmă cu câteva săptămâni.

Între timp însă, documentaţia de la Ministerul Culturii s-a întors, tocmai pentru că nu exista un punct de vedere al CZMI. "Ne-am întrunit la comisie pentru a exprima o serie de recomandări, urmând ca în final să-şi spună punctul de vedere şi ministerul", a explicat arhitectul clujean Vasile Mitrea. Acesta a fost invitat la Comisia Zonală, în calitate de reprezentat al Ministerului Culturii (secţia Urbanism şi Zone Protejate), iar la întâlnire au mai participat Szabolcs Guttmann (şeful Ordinului Arhitecţilor din Transilvania, filiala Transilvania), Gheorghe Elkan (reprezentantul Registrului Urbaniştilor din România) şi Ligia Subţirică (arhitect-şef al municipiului).

"S-au avut în vedere zonele de rezervaţie arheologică, pentru care se pare că echipa PUG nu s-a consultat deloc cu Comisia de Arheologie din cadrul Direcţiei de Cultură. S-a discutat, desigur, şi pe alte elemente de patrimoniu arhitectural, industrial şi arheologic", a spus Mitrea. De asemenea, o altă problemă care s-a analizat viza situaţia Muzeului Etnografic. "Cei de la muzeu au cerut ca o parte din pădurea Hoia, în zona de sud, să rămână rezervată pentru parcul etnografic, în cazul în care muzeul va dori să-şi mute o parte din valori pentru restaurări, să aibă unde să se desfăşoare, pentru că în prezent nu mai are teren deloc", a spus Mitrea. Din totalul de 74 de hectare, cât avea Muzeul Etnografic, acesta a ajuns să ocupe mai puţin de 14 hectare după ce Tetarom I a înghiţit toată partea de jos pentru realizarea unui parc industrial.

Propunerea realizării unui parking subteran pe strada Kogălniceanu este un alt obiectiv pe care arhitecţii îl critică. "Chiar dacă este vorba despre un detaliu, am discutat cu colegii şi despre acest proiect. Este greu de înţeles cum cineva a putut să se gândească să amenajeze un parking pe strada Kogălniceanu, într-o zonă protejată. Se pare că pentru această propunere nu s-au cerut acordul şi părerea nimănui", a mai spus Mitrea.