Update Video Ce se poate face pentru învăţământul din Cluj? Boc: hub în Borhanci şi Sopor/ Funeriu: fuziune şcoli bune-slabe/ ISJ: Noi meserii la profesional

Autorităţile locale, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ISJ şi universităţilor, dar şi fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, au particiat, joi după masă, la dezbaterea publică online în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică - tema: Infrastructura educațională.

Dezvoltarea infrastructurii educaționale în municipiul Cluj-Napoca a fost tema dezbaterii organizată sub cupola Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) joi, 22 octombrie 2020. Dezbaterea online, parte a procesului de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021 – 2030 a atras interesul a numeroși actori implicați în actul educațional și în cel administrativ și a generat o serie de idei menite să îmbunătățească atât infrastructura școlară, cât și actul educațional și relația profesor – elev.

Timp de 3 ore, primarul Emil Boc, fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cornel Cătoi, rectorul Universității Babeș – Bolyai, Daniel David și prorectorul aceleiași instituții, Marko Balint, inspectorul școlar general Marinela Marc, elevi și foști elevi, profesori, consilieri locali și părinți au făcut schimb de idei și au expus soluții ce pot fi implementate în Cluj-Napoca și în zona metropolitană în orizontul de timp până în 2030. Dezbaterea a fost moderată de Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC și director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca, iar reprezentanți ai Băncii Mondiale, partenerul administrației locale în elaborarea SIDU 2021-2030 au expus viziunea privind dezvoltarea educației și a infrastructurii școlare, un capitol important al viitoarei strategii.

 

“Investiţia în educaţie este cea mai sigură din lume, pentru că este lipsită de faliment. Prin ceea ce facem la Cluj, cred că suntem pe această direcţie. Am investit constant în educaţie, iar astăzi, când noi am trecut, la Cluj, pe scenariul online, pot să vă spun că toate şcolile din Cluj au infrastructura aferentă pentru desfăşurarea învăţământului online.

De asemenea, preşedinta Comsiei Europene a lansat, în 14 octombrie 2020, un nou program cu impact major pe ce însemană educaţie, calitatea vieţii, noi locuri de muncă şi inovare, Inovation Wave. Va fi o susţinere puternică pentru acest proiect, iar nou lucrăm deja la primărie de câteva luni. Ne pregătim să modernizăm infrastructura şcolară. Avem 74 de locaţii pentru 52 de şcoli. 15 au fost modernizare, 16 necesită modernizare, 4 sunt în lucru. Suntem undeva la jumătate. În privinţa grădiniţelor, sunt 53 de grădiniţe în 24 de locaţii, 22 sunt modernizate, 3 în reabilitate, 21 necesită lucrări. Din nou la jumătatea drumului. Propunerea UE ni se potriveşte mănuşă. În privinţa creştelor, avem 1.382 de locuri, am făcut dar nu suficient. Trebuie să mai avem încă 400 de locuri până în 2024. Am corelat-o cu subvenţia bonelor. În aceste condiţii, un proiect major în infrastructura ecucaţională a Clujui este de a crea în Borhanci un hub educaţional, la fel cum se întâmplă în Sopor.

Sport în curtea şcolii. Aceste activităţi vrem să se desfăşoare în toate unităţile de învăţământ din oraş, vrem să beneficiem de instructori, care să îi îndrume pe copii. Dorim de anul viitor să extindem această investiţie, de anul viitor, dacă ne va lăsa pandemia. De asemenea, continuăm plantarea de arbori şi colectarea selectivă, copiii îi vor învăţa astfel pe părinţi cum se colectează corect”.

Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC și director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca a prezentat proiectele din domeniul infrastructurii educaționale deja finalizate în municpiu, precum și care este direcția pentru proiectele viitoare.

„Doresc să subliniez faptul că un concept important inclus în strategia Renovation Wave este acela de a dubla măsurile de eficiență energetică cu măsurile de digitalizare, de sisteme de senzori care să măsoare toate utilitățile, astfel încât nu doar energia să fie eficientizată. Strategia noastră presupune proiecte de modernizare complete, atât de reabilitare și extindere, dar care conțin și măsuri de eficiență energetică. Am finalizat deja o serie de astfel de proiecte finanțate din fonduri europene în câteva unități de învățământ, exemple în acest sens fiind Școala Ion Agârbiceanu, probabil cea mai modernă școală din România, cu peste 1500 de elevi, care beneficiază de condiții foarte bune, precum și liceele teoretice Mihai Eminescu și Avram Iancu. În acest moment avem în lucru 4 unități de învățământ, care cuprind un număr total de 84 de săli de clasă față de 45 câte sunt în prezent, iar numărul total de laboratoare va fi de 26 față de 15 existente. Proiectele cuprind și construirea de săli de sport moderne. În plus, urmează o serie de concursuri internaționale de soluții pentru modernzarea școlilor, primul fiind pentru modernizarea și extinderea Liceului teoretic Nicolae Bălcescu. Încercăm să integrăm programul Oraș pentru pietoni/Walkable city cu dezvoltarea acestor proiecte educaționale astfel încât în jurul școlilor să avem străzi sigure, care să faciliteze accesul pietonal și să oferim o infrastructură de calitate. Pregătim un proiect similar și pentru Colegiul Național Gheorghe Șincai, dar mergem și în cartiere. În cartierul Mănăștur pregătim un concurs de soluții cu două obiective – Colegiul de servicii în turism Napoca și Liceul cu Program Sportiv și străzile adiacente, în cartierul Zorilor propunem un proiect pentru reabilitarea şi modernizarea Liceului de informatică Tiberiu Popoviciu și a străzilor adiacente, iar în Gheorgheni pentru reabilitarea şi modernizarea Liceului Teoretic Lucian Blaga și a străzilor adiacente", a explicat Ovidiu Cîmpean.

Alte proiecte în pregătire vizează reabilitarea şi modernizarea Școlii Gimnaziale Alexandru Vaida Voevod și a străzilor adiacente cu proprietățile publice aferente; reabilitarea şi modernizarea Liceului Teoretic Victor Babeș și a străzilor adiacente; reabilitarea şi modernizarea Școlii Gimnaziale Octavian Goga, a Școlii Gimnaziale Ion Creangă, a Grădiniței Albinuța și a străzii Aleea Peana.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei: “Este de foarte bun augur că municipiul Cluj-Napoca se gândeşte la infrastructura şcolară. Legea educaţiei permite municipalităţilor să ofere şi conţinuturi copiilor. Voi da câteva exemple de măsuri care pot fi luate împreună cu ISJ: reţeaua şcolară (şcoli cu rezultate bune şi şcoli cu rezultate proaste, o fuziune între administraţie şi coprul profesoral), din Floreşti vin 60% din copii spre Cluj, cred că sunt soluţii dacă extindem colaborarea cu Consiliul Judeţean, adică municipalitatea, cu ISJ şi CJ pun la punct o reţea şcolară şi de transport brici. Apoi, mediateci în cartier şi unu-doi stundeţi care să vină să ajute copiii, laboratoare în şcoli şi toţi copiii să le poată vizita şi implicarea municipalităţii în afterschool. Se poate face un app “Sport în Cluj”, care să conţină resursa umană şi infrastructura existentă: un părinte să poată vedea unde poate face copilul miercuri, la 6, judo în Cluj, etc. Nu în ultimul rând, fuziunea universităţilor. Dacă aţi face asta, aţi avea una din cele mai mari universităţi din Europa. E un proces de lungă durată, dar trebuie să ne gândim cât mai repede.

Marinela Marc: “Vrem să oferim clase de învăţământ dual şi profesional cerute pe piaţa muncii, poate ar trebui să ne gândim şi la noi meserii cerute pe piaţa din România, va trebui să pregătim absolvenţi pentru meserii care poate acum nu sunt denumite încă. Cred că şcolile şi resursele umane trebuie să facă mai mult, să ofere comunităţii, nu numai pentru copii, ci şi pentru adulţi sau vârsta a treia: sport, dans, limbi străine. Sunt foarte mulţi părinţi care nu ştiu să abordeze educaţia părinţilor.

Dezbaterea integrală poate fi urmărită mai jos:

 

Aceeastă dezbatere a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC'', finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:
– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.
și
– utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând următorul link:
https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/

 

 

Această dezbatere este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).