Cei mai mari finanţatori ai municipiului Cluj-Napoca

Indiferent că sunt investiţii realizate din bugetul administraţiei judeţene sau din fonduri private, pentru clădirile de pe teritoriul municipiului proprietarii au obligaţia să achite la bugetul local, în fiecare an, zeci şi sute de mii de euro. Cu astfel de contribuţii, nu e de mirare că administraţia locală a ajuns la un buget anual impresionant, de aproape 1 miliard de lei. De departe, cel mai mare contribuabil rămâne Iulius Mall, cu peste 348.000 de euro. Următorul pe listă, stadionul Cluj Arena: Consiliului Judeţean (CJ), proprietarul imobilului, îi revine obligaţia de a plăti primăriei peste 150.000 de euro pe an.
Nu doar oamenii de afaceri simt pe pielea lor ce înseamnă să dezvolţi o afacere într-un oraş de cinci stele precum municipiul Cluj-Napoca, având în vedere taxele şi impozitele anuale pe care au obligaţia să le achite către stat. Cu aceeaşi situaţie se poate confrunta şi CJ Cluj, care, prin regiile şi societăţile subordonate, se vede pus în situaţia de a achita primăriei sume importante pentru absolut toate obiectivele pe care le patronează. Astfel, municipalitatea a ajuns la un buget general impresionant, de aproape 1 miliard de lei. Această sumă implică absolut toate sumele pe care le va gestiona municipalitatea în 2012, inclusiv fondurile europene ce urmează să fie direcţionare pe o serie de investiţii.

La capitolul impozite plătite de persoane juridice, Primăria Cluj cumulează un venit de 50.447.611 lei, a transmis purtătorul de cuvânt, Oana Buzatu. Din această sumă, 39.826.756 de lei sunt bani care provin exclusiv din impozite pe clădiri. Potrivit hotărârii de consiliu local ce vizează plata impozitului pe clădire, persoanele juridice au obligaţia de a achita primăriei 0,9% din valoarea clădirii pe care o deţin în proprietate. Această regulă vizează doar acele entitiăţi care produc venituri. Iulis Mall, de pildă, este una din societăţile care furnizează anual primăriei peste 353.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor Iulius Mall, în ultimii ani această societate a virat în conturile Primăriei Cluj-Napoca nu mai puţin de 7,6 milioane de lei (peste 1,5 milioane de lei pe an). Banca Transilvania achită, de asemenea, primăriei, doar pentru cele trei clădiri centrale (două pe strada Bariţiu şi una pe strada Eroilor), 348.583 de lei (81.000 de euro) pe an. Un finanţator major este şi City Plaza, de pe strada Sindicatelor, care achită primăriei peste 80.000 de euro pe an. Un alt hotel semnificativ din zona centrală, Opera Plaza (strada Traian Moşoiu), plăteşte 50.000 de euro. Potrivit calculelor de investiţie, pentru clădirea biscuit (City Business Center din Piaţa Mihai Viteazul), impozitul pe an ajunge la peste 40.000 de euro.

Tot ca şi contribuabil la bugetul local ar urma să intre şi stadionul Cluj Arena. Deşi e vorba de un obiectiv construit numai cu bani de la stat, patronat şi administrat exclusiv de o societate de stat, acest stadion ar urma să aducă la bugetul primăriei peste 150.000 de euro anual. "Nu prea e justificată legea în formula aceasta. Stadionul nu a fost realizat ca un bun care să genereze profit, ci dimpotrivă, este o investiţie de stat, un bun public. Din păcate, aşa cum sunt făcute condiţiile acum, se pare că va trebui să plătim totuşi aceşti bani. Rămâne să vedem ce deduceri vor exista, dacă vor exista. În final nu ştiu exact la ce sumă se va ajunge", a spus directorul Cluj Arena, Radu Raţiu. De altfel, CJ plăteşte primăriei, prin intermediul societăţilor şi regiilor pe care le deţine, şi pentru alte obiective importante. "Numai pentru terminalele de la aeroport s-au plătit anul trecut 60.000 de euro. Este o sumă foarte mare, care ar fi putut fi direcţionată tot în investiţii", a spus preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe. De asemenea, pentru Hotelul Univers T, tot al CJ, impozitul ajunge la circa 20.000 de euro. "Şi încă nu s-a făcut recepţia pentru noile investiţii. După recepţie, care trebuie să includă şi amfiteatrul hotelului, costurile vor fi cu mult mai mari", a spus directorul Univers T, Brânduşa Mândru.