Cele mai controversate licitaţii (I): mandatul 2000-2004

Afacerea cu gunoaie "Power Pack", Centrul AgroTransilvania, contractul de lucrări pentru consolidarea vechiului stadion "Ion Moina", procedura de vânzare a clădirii Spitalului de Urgenţă, de pe strada Bucium, derularea proiectului parcului industrial Tetarom sunt doar câteva dintre subiectele care au ţinut primele pagini ale ziarelor, ani la rând, din pricina modului în care acestea au fost gestionate sau implementate în legislatura PSD. Comisia de anchetă constituită la nivelul Consiliului Judeţean (CJ) îşi va începe activitatea joi, urmând să analizeze datele cu privire la absolut toate licitaţiile derulate în perioada 2000-2011.

Cele mai controversate proiecte de investiţie şi contracte de lucrări publice derulate în Cluj prin interemediul CJ vor fi trecute prin filtrul comisiei de anchetă, urmând ca în maximum trei luni să fie prezentat forului un set de concluzii care să constituie un aşa-zis regulament de "bune practici" la nivelul instituţiei. Primele vizate sunt contractele de lucrări şi proiectele derulate în perioada 2000-2004, când CJ a fost condus de PSD (din iunie 2000 şi până în decembrie preşedinte a fost Ioan Rus, acesta fiind urmat de colegul său, Graţian Şerban, până în iunie 2004). Va urma apoi perioada 2004-2008 (când preşedinte a fost liberalul Marius Nicoară) şi în final se va ajunge la perioada 2008-prezent (de când preşedinte este PDL-istul Alin Tişe). ZIUA de CLUJ rememorează seria licitaţiilor care au ţinut prima pagină a ziarelor cu mandatul PSD, urmând ca în ediţia viitoare să continue cu licitaţiile din mandatele PNL şi PDL.

De departe, cel mai dezbătut proiect din 2002 încoace, care s-a lăsat inclusiv cu intervenţia DNA (la vremea respectivă PNA), este "Afacerea Power Pack". Presa locală şi centrală a relatat pe larg despre decizia preşedintelui de atunci, Şerban Graţian, de a atribui un contract de peste 6 milioane de euro firmei austriece Power Pack, care a furnizat un sistem învechit şi incomplet pentru ambalarea deşeurilor menajere. Firma a obţinut acest contract prin încredinţare directă, fără nici un fel de licitaţie publică. După numai câteva luni de funcţionare, sistemul s-a defectat, pe lângă faptul că acesta nu asigura decât o parte din serviciile pentru care a fost achiziţionat.

Astfel, liberalul Marius Nicoară s-a trezit în 2004, când a preluat CJ, cu un sistem nefuncţional, ce nici măcar nu fusese achitat integral. Sistemul Power Pack ambala în pachete gunoiul, însă, pentru că nu existau utilajele care să-l separe în prealabil, acesta fermenta, iar ulterior baloţii ajungeau să explodeze. Primăriile au evitat să mai transfere deşeurile către acest sistem, dat fiind faptul că nu existau nici soluţii de depozitare. Nicoară a plătit datoriile PSD, pentru ca ulterior să demareze un nou proiect de gestionare a deşeurilor, prin accesare de fonduri europene. Între timp, sistemul Power Pack zace neutilizat în Câmpia Turzii. Potrivit presei, ancheta DNA în acest caz a fost transferată, prin nu se ştie ce împrejurări, spre Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, care a închis cazul fără ca cineva să fie tras la răspundere.

Un alt caz important care şi azi mai stârneşte controverse este Centrul AgroTransilvania. Acest proiect, denumit iniţial "Centru de Marketing pentru Produse Agroalimentare Cluj", a demarat în 2003 şi se dorea a fi un depozit pentru producătorii locali. Pentru a-i proteja de intermediari, acest centru urma să devină principalul furnizor de produse locale pentru centrele comerciale din oraş şi nu numai. Or, în prezent, Centrul AgroTransilvania se comportă ca oricare altă piaţă agroalimentară din municipiu. Cel mai mare inconvenient al acestui proiect a fost însă locaţia. Din pricina terenului impropriu pentru astfel de construcţii, lucrările au întârziat ani de zile. Concret, proiectul a demarat încă din 2003, iar CJ a înfiinţat în acest sens o societate care s-a ocupat să-l implementeze. Personalul acestei societăţi a început să încaseze încă din luna septembrie a anului 2003 salarii (pentru început 230.000.000 de lei vechi), în condiţiile în care centrul AgroTransilvania nu era finalizat nici în anul 2005. De altfel, în 31 mai 2005 CJ emitea o nouă hotărâre prin care extindea termenul de finalizare a lucrărilor cu încă 275 de zile.

Tot din pricina amplasamentului a stârnit dezbateri controversate şi proiectul parcului industrial Tetarom. Arhitecţii au reproşat că nu s-a realizat un studiu de amplasament din care să reiasă motivul pentru care administraţia a optat pentru zona Tăietura Turcului în acest caz. Din pricina săpăturilor la halele industriale, versantul care susţine Parcul Muzeului Etnografic s-a erodat, iar în prezent administraţia judeţeană investeşte fonduri importante pentru consolidări. Pentru acest proiect, CJ a evitat să liciteze şi să lucreze cu o firmă specializată de proiectare, alegând să susţină varianta propusă de fostul arhitect-şef, Radu Spânu. Posibilităţile reduse privind accesul în acest parc industrial, dar şi distrugerile create în Parcul Muzeului Etnografic sunt doar câteva dintre incovenientele reproşate de specialişti. Lucrările de execuţie au întârziat, de asemenea, în privinţa acestui proeict.

O altă controversă viza clădirea de pe strada Bucium (cartier Mănăştur), care s-a construit pentru un Spital Regional de Urgenţă. Din lipsă de bani, imobiliul a fost transferat în patrimoniul CJ, care l-a lăsat ani buni în paragină. În 26 martie 2004 Graţian Şerban a decis să vândă acest imobil şi a organizat o licitaţie în sensul acesta. S-a stabilit un preţ de pornire de 350 de euro pe metru pătrat, pentru construcţie, şi de 68 de euro mp, pentru terenul aferent. Licitaţia nu s-a concretizat în nici un fel. Ulterior, după venirea preşedintelui Marius Nicoară la CJ s-a decis ca acest imobil să fie transferat Ministerului Educaţiei pentru realizarea unor sedii pentru Liceul de Muzică Sigismund Toduţă şi pentru Academia de Muzică Gheorghe Dima. Între timp, terenul a intrat într-un proces de revendicare, aşa încât nici ministerul nu a investit ceva în acest imobil.

Multe dezbateri şi acuzaţii au apărut în plenul CJ şi în presă, totodată, şi din pricina contractului de lucrări atribuit de Graţian Şerban pentru consolidarea vechiului stadion "Ion Moina". Deşi se cunoştea faptul că vechiul stadion nu va mai putea fi omologat conform noilor cerinţe FIFA şi UEFA, PSD s-a încăpăţânat la începutul lui 2004 să atribuie un contract de peste 8 miliarde de lei vechi pentru renovarea acestui obiectiv. Acest contract a fost câştigat de firma Construcţii Napoca, condusă de Ştefan Dimitriu, un membru PSD marcant la vremea respectivă. Ulterior, după venirea lui Nicoară s-a decis să se sisteze acest contract, în ideea construirii unei noi arene care să corespundă normelor FIFA-UEFA. Membră în comisia de anchetă, consilierul PDL Steluţa Racolţa a informat că la întâlnirea de joi vor primi o serie de date cu privire la organizarea tuturor licitaţiilor din toată perioada 2000-2011, urmând să se facă o selecţie, în funcţie de importanţa fiecărui obiectiv în parte.