Centura Gherlei se prăbuşeşte, din nou VIDEO

Închisă din cauza unei surpări, la doar două zile după ce premierul Emil Boc a inaugurat-o cu mare fast, centura municipiului Gherla a fost redeschisă după reparaţii, dar s-a scufundat din nou. De această dată, şoseaua a fost lăsată deschisă circulaţiei, fiind doar pusă "sub observaţie". Primarul Gherlei spune că de data asta se va interveni doar dacă, "Doamne fereşte, se întâmplă ceva".

"După penibilul inaugurării cu mare tam-tam de către premierul Emil Boc, urmată de surparea unei bucăţi din centură, acum centura Gherlei se surpă a doua oară. Se circulă pe ea, dar în aceeaşi zonă a apărut o denivelare, din pricina scufundării fundaţiei. Probabil va fi din nou închisă, se vor face noi lucrări de consolidare, îi vor mai tăia o dată panglica şi uite aşa se cheltuie sume uriaşe din banul public pentru lucrări de mântuială", a declarat deputatul PSD Cornel Itu. El pune aceste surpări repetate pe seama faptului că proiectanţii secolului XXI ai centurii respective au fost mai slab pregătiţi decât omologii lor romani din secolul II. "Pe surse, am auzit că aceste surpări se datorează faptului că sub acea bucată de şosea s-ar afla grote din care s-a exploatat sarea. Vechiul drum roman, care trecea pe acolo, făcea o buclă şi evita acel teren instabil", a explicat Itu.

Primarul municipiului Gherla, democrat-liberalul Ovidiu Drăgan, spune că, de un an, pe centură se circulă cu riscul surpării. "Într-adevăr, e o denivelare apărută acum un an, dar cei de la Direcţia de Drumuri, inclusiv domnul director Pantelimon, mi-au spus că zona e sub observaţie şi că au pus martori în zonă, care arată că de atunci şoseaua nu s-a mai deplasat. Dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, atunci, cu siguranţă circulaţia va fi deviată şi drumul va fi consolidat din nou", a declarat Drăgan. El recunoaşte problema de stabilitate a terenului, dar spune că alt traseu nu putea fi luat în calcul. "Într-adevăr, acolo, la mare adâncime, există o pungă de apă sărată. Aş fi vrut să-i cunosc şi eu pe constructorii romani, nu ştiu pe unde au ocolit ei, probabil prin pădure, pentru că partea cealaltă e o prăpastie. Când s-a gândit acest traseu s-a încercat să nu se strice pădurea. În plus, prin zona pădurii trece şi conducta de apă care merge la Dej", a explicat Drăgan. În ciuda insistenţelor, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon, nu a răspuns la telefon.

Deputatul de Gherla, liberalul Horea Uioreanu, pasează întreaga vină a execuţiei de mântuială a centurii în spinarea premierului Emil Boc. "Faptul că s-au grăbit s-o termine a dus la paşi greşiţi: s-a turnat forţat asfalt, s-a turnat forţat fundaţia, doar pentru că Emil Boc a vrut să fie campion mondial la tăiat panglici. S-au risipit sute de milioane de lei pentru că domnia sa a vrut să taie panglica acum doi ani, de Sf. Mărie. «Croitoraşul cel Viteaz» a reuşit două centuri dintr-o lovitură: una ajunsă la de cinci ori preţul iniţial şi una care se surpă", a comentat Uioreanu.

Vezi mai jos ştirea Realitatea TV Cluj pe această temă