Cine face legea în urbanismul clujean

Neamuri, pile politice, angajaţi habarnişti. Aşa a ajuns cel mai important serviciu din primărie, cel care le spune clujenilor ce pot sau nu pot construi. Oraşul ţipă după normalitate, dar specialiştii primarului nu lasă în urmă decât blocuri între case, autorizări după ureche, locuri de joacă şi grădiniţe aprobate doar pe hârtie, procese, oameni purtaţi pe drumuri sau siliţi să îşi ia un proiectant "de casă".

Primarul de Cluj, Emil Boc, are informări interne pe masă prin care i se solicită să aducă specialişti la Serviciul de Urbanism. Rezultatul? Foarte simplu, s-au mai adus oameni, acceptaţi în instituţie iniţial la alte servicii, apoi transferaţi. La nivelul conducerii, Direcţia de Urbanism s-a perpetuat acelaşi sistem: arhitect-şef „de împrumut" şi director inginer, dar nu pe construcţii.

Direcţia de Urbanism a primăriei are în organigramă 34 de posturi. Este coordonată de arhitectul-şef şi de un director, fiind împărţită în trei: Serviciul de Urbanism (12 posturi), Serviciul Autorizări Construcţii (14 posturi), Compartimentul Strategii Urbane (6 posturi).

Cel care a coordonat Direcţia de Urbanism în primul mandat al edilului Emil Boc, ca arhitect-şef, Adrian Iancu, a stat doar doi ani în primărie (2004-2006). Iancu a rămas însă în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), consultant, din 2004 până în prezent şi, mai mult, în 2011, a obţinut specializarea de expert tehnic judiciar în arhitectură, respectiv amenajarea teritoriului şi urbanism. Despre posibila incompatibilitate dintre funcţia de membru (neremunerat) al unei comisii care funcţionează ca „aparat de judecată" la nivelul primăriei şi cea de expert în caz de litigii în care poate fi implicată inclusiv administraţia locală, Iancu şi Boc susţin că nu există un conflict de interese.

Actualul arhitect-şef, Ligia Subţirică, a acceptat să lucreze în primărie la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, în 2009, când activa, la fel ca Iancu, în CTATU, în calitate de consultant. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Boc nu a mai organizat clasicul promis concurs pentru ocuparea postului de arhitect-şef.

Mircea Jorj, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, a spus că, legal, lucrurile pot merge în continuare pe acest format al unui arhitect-şef de oraş, prin împrumut. „E vacant postul. Teoretic, ei ar trebui să îl scoată la concurs, dar nu pot fi obligaţi. Acum merg pe delegarea de atribuţii, ceea ce e legal", ne-a declarat Jorj. "Aşa s-a procedat în în mandatul lui Gheorghe Funar, în care activa ca şef Liviu Macea, în aşa fel încă să existe posibilitatea încasării de venituri din două surse. Să mulgi două vaci", au declarat sursele ZIUA de CLUJ.

Din 2006 până în 2009, frâiele Direcţiei de Urbanism le-a deţinut Corina Ciuban, de profesie inginer care, după cum ZIUA de CLUJ a relatat, a deţinut interimatul, fără concurs, apoi s-a reglat situaţia. Şi în prezent este director de direcţie. Despre Ciuban, sursele noastre spun că a fost susţinută de şeful PDL Cluj, Daniel Buda, chiar dacă are pregătire în domeniul drumuri şi poduri.

ZIUA de CLUJ a relatat în mai multe rânduri despre promisiunile edilului Emil Boc, dar şi ale fostului primar, Sorin Apostu, legate de organizarea concursului pentru ocuparea postului de arhitect-şef. Acestea au rămas neonorate. Reprezentanţii administraţiei locale au refuzat, după cum specialiştii în domeniu ne-au declarat, în ultimii ani, să apeleze la arhitecţi-şefi puternici şi recunoscuţi ca profesionişti în breaslă, preferând persoane controlabile şi dirijabile, incapabile însă a impune respectarea regulilor şi a disciplinei în construcţii, lucru demonstrat de ceea ce se întâmplă în prezent în oraş: blocuri între case, garaje şi poduri nelocuibile sau chiar birouri vândute ca apartamente. „Există arhitecţi care intră preferenţial la conducerea de la urbanism şi li se aprobă dosarele", spun aceleaşi surse.

Dacă la nivelul deciziei în urbanism conducerea primăriei nu a arătat o preocupare vizibilă să aducă o stare de normalitate, la nivelul serviciilor din cadrul Direcţiei de Urbanism, situaţia este inedită. La Serviciul de Urbanism sunt doi-trei specialiştii, cu vechime în primărie din mandatul Funar, care au lucrat în domeniul construcţiilor, cu pregărire pentru postul ocupat. Alţii au fost aduşi în ultimul an în primărie, pe alte posturi din alte direcţii, apoi transferaţi la urbanism. Cinci oameni pentru Cluj-Napoca sunt obligaţi să „taie" certificate de urbanism pe bandă rulantă, iar alţi câţiva leagă dosare pentru că sunt „protejaţii" şefilor.

Dănuţ Pop, fiul secretarei de la Urbanism, care a terminat recent o specializare de topograf, a ajuns anul acesta la Serviciul de urbanism ca să elibereze certificate, fiind încadrat iniţial pe alt post, apoi transferat. Ștefan Cantor, apropiat al viceprimarului Anna Horvath, este un alt exemplu la capitolul de oameni aduşi anul acesta fără să aibă legătură cu ceea ce se întâmplă la Urbanism. Alţi angajaţi au statutul de privilegiaţi ai şefului de la Urbanism: Sanda Spiroiu, ajunsă în primărie în madantul lui Funar, de pe băncile facultăţii, Barta Cristina e mâna dreaptă a lui Spiroiu şi nu primeşte repartizări de dosare.

Maria Cantor, nepoată de-a primarului Emil Boc încadrată la acelaşi serviciu, nu este implicată în activitatea efectivă a serviciului, susţin sursele noastre. Nici unul nu este în domeniu. Dorin Bivolaru, adus tot anul acesta prin concurs, este singurul care are o specializare tehnică. Angajaţii vechi au ajuns să îşi ia concedii medicale sau să se interneze în spital pentru că nu mai fac faţă volumului de muncă. Principiul de lucru de la Urbanism este returul de documente depuse. Angajaţii stau ca sardelele în birou, într-o singură sală, relaţiile cu publicul aduc doar migrene, iar cetăţenilor li se cer chestiuni aberante prin certificatele de urbanism din cauza modului în care funcţionează serviciul.

Clujenii au declarat în repetate rânduri că, atunci când au o problemă cu documentaţia unui vecin, sunt trataţi în ultimul hal de angajaţi de la Urbanism, nu li se permite consultarea actelor, nu li se oferă expilicaţii şi sunt purtaţi dintr-un biroul în altul.  Boc are pe masă, potrivit surselor ZIUA de CLUJ, mai multe informări prin care i s-a solicitat să aducă lucrurile în nomalitate, adică specialişti, oameni capabili, în loc de neprofesionişti, însă nu a luat nicio măsură.

Subţirică a recunoscut în diverse ocazii că personalul de la Urbanism este insuficient şi că oamenii sunt suprasolicitaţi, mai ales cei de la acest serviciu. Ea a menţionat însă că sistemul public nu încurajează specialiştii să vină să se angajeze la primărie (salarii foarte mici) şi, mai mult, nici administraţia nu are pârghii să scoată posturi la concurs deoarece acestea sunt blocate. Boc nu a putut fi contactat pentru a oferi precizări cu privire la stategia sa legată de urbanismul clujean, prin prisma serviciul de specialitate din instituţie.

Cum stau lucrurile în alte primării de municipii din ţară? Există specialişti şi mai mult personal. De exemplu, la Craiova, la Serviciul Urbanism şi Nomenclatură Urbană sunt 16 angajaţi, în timp ce la cel de autorizări-taxe sunt 13 salariați. La Primăria Timişoara, Direcţia de Urbanism este stucturată altfel decât la Cluj, însă directorul Direcției, Sorin Emilian Ciurariu, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că din cei 65 de angajaţi ai structurii (care a preluat de anul acesta şi Centrul de Reabilitare Urbană Timişoara), 18 sunt arhitecți, ceilalți angajați având studii în construcţii sau alte studii tehnice.

„Toţi angajaţii Direcţiei de Urbanism sunt implicaţi în eliberarea de documente. Pot să vă dau exemplu anul 2012, când au fost eliberate 6.914 autorizaţii şi certificate de urbanism, 3.879 de comunicări, 916 începeri şi finalizări de lucrări, 1.090 de lucrări finalizate şi recepţionate, 7 dispoziţii pentru desfiinţarea unor construcţii, 39 de documentaţii pentru deschiderea de dosare în instanţă, procesarea a 157 de cereri de scutiri de impozit, verificarea şi acordarea a 140 de scutiri şi altele. În ultimii doi ani nu s-au făcut practic angajări, dar anul acesta a fost concursul de arhitect-şef, iar anul trecut au fost reangajate trei persoane care fuseseră disponibilizate şi pentru care instanţa a dispus reangajarea. Nu avem o statistică referitoare la câte documente eliberate revin pe persoana", a mai precizat Ciurariu.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Anca Sas, a declarat că la Directia de Urbanism există 24 de salariați (23 de posturi de execuţie şi unul post de conducere - arhitect şef), dintre care 16 persoane emit direct acte (eliberează autorizaţii, etc). "Avem aproximativ 1.600 de acte eliberate pe lună, respectiv 100 acte/angajat/lună, adica 5 acte/angajat/zi. În acest an s-au eliberat 18.300 de documente de către Direcţia de Urbanism (instituţia arhitectului-șef). La Primăria Oradea considerăm că nu avem probleme de deficit", a mai spus Sas.

La Cluj-Napoca, în 2012 s-au eliberat, potrivit informaţiilor de pe site-ul primăriei, 4.510 de certificate de urbanism şi 1.610 de autorizaţii de construire. Anul acesta sunt până în noiembrie 3.947 de certificate de urbanism eliberate şi 1.400 de autorizaţii de construire.

Arhitecţii-şefi au viaţă grea

Cu ocazia conferinţelor naţionale şi a întrunirilor de breaslă ale arhitecţilor au fost puse pe tapet problemele şi presiunile la care sunt supuşi unii dintre arhitecţii-şefi de către liderii politici. În unele cazuri, arhitecţii nu pot acţiona respectând normele profesionale din cauza primarilor sau a preşedinţilor de consilii judeţene şi, în plus, sunt folosiţi ca ţapi ispăşitori de către aceştia, motive care conduc la demisia acestora. Din pricina politicului, arhitecţii-şefi au un rol minimalizat în dezvoltarea oraşelor şi de multe ori sunt împiedicaţi să aibă iniţiative, să facă propuneri de dezvoltare sau de limitare a dezvoltării în oraşele în care activează, susţin specialiştii citaţi.