Cine ia banii pentru drumurile metropolitane

Pentru modernizarea infrastructurii, Clujul mai poate accesa în calitatea sa de pol naţional de creştere peste 13 milioane de euro. Atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria Cluj-Napoca solicită aceşti bani pentru modernizarea unor tronsoane municipale şi drumuri judeţene. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, s-a arătat încrezător că va avea câştig de cauză şi şi-a exprimat dezamăgirea că aceşti bani pot fi solicitaţi strict pentru acele drumuri care sunt parte din aria metropolitană.

După ce a obţinut eticheta de pol naţional de creştere, municipiul a pus bazele Asociaţiei Metropolitane Cluj, pentru a putea accesa bugetul de peste 81 de milioane de euro, care îi revenea datorită acestui statut. O bună parte din bani au fost deja cheltuiţi pe mai multe proiecte, în special de Primăria Cluj-Napoca, fără ca celelalte unităţi administrativ-teritoriale să fi avut ceva de câştigat. Iar aici ar trebui amintit proiectul de reabilitare a liniei de tramvai, cel pentru modernizarea parcului central, pentru extinderea pistei de biciclete, pentru realizarea unui centru de industrii creative şi nu numai, în mare, proiecte care au vizat strict municipiul şi nu aria metropolitană.

Consiliul Judeţean a obţinut, de asemenea, sume importante, în calitate de partener în Asociaţia Metropolitană, pentru implementarea unor proiecte sociale dar şi pentru un obiectiv economic: dezvoltarea parcurilor Tetarom. Pentru infrastructură a mai rămas disponibilă suma de peste 13 milioane de euro. Primăria Cluj-Napoca a depus dej solicitare pentru a acces aceşti bani în vederea modernizării arterelor Făgetului şi Lombului. Numai că nu doar Primăria Cluj-Napoca vrea aceşti bani, ci şi Consiliul Judeţean. Uioreanu a subliniat că are planuri mari pentru drumurile din judeţ. El s-a declarat dezamăgit că este silit să se limiteze strict la acele tronsoane care sunt parte din zona metropolitană, însă, consideră că banii vor fi, oricum, bineveniţi. „Nu ştiu ce sumă ni se va aproba, dar eu sper să luăm cât mai mult, dacă este posibil. Am făcut deja o listă cu opt tronsoane şi sper ca măcar pe acestea să le putem moderniza din fondurile destinate Clujului, în calitatea sa de pol naţional de creştere", a spus Uioreanu.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan, a dezvăluit care vor fi tronsoanele care ar putea fi modernizate din aceşti bani: „Este vorba despre drumurile Gădălin - Bonţida, Cluj Napoca - Pădureni, Chinteni - Vultureni, Sic - Viştea, Borşa - Giula, Ciurila - Filea de Jos - Filea de Sus - Săcel, Răscruci - Borşa, Floreşti - Tăuţi". În afară de aceste drumuri, Consiliul Judeţean mai speră să obţină finanţare tot în baza statului pe care îl are Clujul, de pol de creşetere, pentru reabilitarea castelului Banffy din satul Răscruci, comuna Bonţida. „Este un obiectiv cultural din patrimoniul nostru pe care se impune să-l reabilităm. Urmează să vedem în ce mod îl putem pune în valoare", a comentat Uioreanu. El a explicat că fondurile destinate drumurilor rămân oricum destul de puţine, având în vedere că administraţia judeţeană are în custodie peste 1.200 km. Uioreanu se aşteaptă ca guvernul să răspundă favorabil cererii sale. „Am solicitat 50 de milioane de lei pentru lucrările de la aeroport. Dacă am primi bani pentru aeroport atunci am putea să-i cheltuim pe ai noştri pentru drumuri. Sper ca la rectificarea bugetară din octombrie, guvernul să ne sprijine cu această sumă", a spus Uioreanu. Acesta are nevoie de bani cu atât mai mult cu cât o bună parte din reţeaua drumurilor judeţene a fost deja contractată, afându-se în lucru. „Avem nevoie de bani pentru a acoperi lucrările care urmează să se mai execute pe parcursul acestui an. Avem în calcul şi varianta unui împrumut bancar, dar sper, totuşi, să nu fie nevoie să apelăm", a comentat Uioreanu.