Cluj versus Timişoara pentru titlul de capitală culturală europeană

Principalul contracandidat al Clujului la titlul de capitală culturală europeană este municipiul Timişoara. Deşi, asemeni Clujului, nu are încă o strategie conturată, Timişoara se declară singurul oraş multicultural din ţară, mizând pe faptul că reputatul muzician Ioan Hollender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, va deveni promotorul acestui proiect.

Pentru elaborarea strategiei Timişoarei, primăria a alocat un buget de 100.000 de lei. Clujul, în schimb, se laudă cu o infrastructură social-culturală imbatabilă, cu cele mai renumite evenimente culturale, recunoscute pe plan internaţional, cu artişti de marcă, dar şi cu un demers avansat în ce priveşte elaborarea strategiei "Capitală Culturală". Clujul are, de asemenea, şansa de a desemna un director cultural remarcabil în cadrul acestui proiect, potrivit primarului Sorin Apostu.

Bătălia în demersul promovării oraşelor din România pentru titlul de capitală culturală europeană va începe chiar de anul viitor, când se impune ca administraţiile locale să-şi definitiveze proiectele cu care vor intra în această cursă. "Este un calendar foarte bine stabilit în sensul acesta, iar noi am început să lucrăm la elaborarea unei strategii chiar de la începutul acestui an", a explicat primarul Sorin Apostu. Deşi mai multe oraşe şi-au exprimat interesul pentru a candida la titlul de capitală culturală în 2020, Clujul şi Timişoara par să fie principalele oraşe care au făcut o serie de demersuri importante în această direcţie. La Timişoara ultima dezbatere pe tema proiectului Capitală Culturală Europeană a avut loc la târgul de construcţii Camex, iniţiat de arhitecţii din cadrul Registrului Urbaniştilor din România (RUR).

Arhitectul clujean Vasile Mitrea a participat la această dezbatere, afirmând că primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a venit cu o serie de argumente în favoarea municipiului, fără însă a prezenta o strategie concretă. "Timişoara se axează mai mult pe o serie de date istorice, cum că este primul oraş cu lămpi electrice, primul oraş în care s-a deschis teatrul şi aşa mai departe. În rest, se marşează pe faptul că este singurul oraş cu adevărat multicultural din ţară. În Timişoara trăiesc deopotrivă români, maghiari, germani, sârbi şi chiar israelieni. S-a sugerat că aceste etnii vor putea contribui la declanşarea unui amplu proiect care va aduce câştig de cauză Timişoarei. Însă nu s-au oferit alte date cu privire la modul în care va acţiona Timişoara, la un plan concret. S-a spus doar că ar urma să fie elaborată o strategie culturală", a comentat arhitectul Mitrea.

Un avantaj marcant de partea oraşului Timişoara este faptul că promotor al proiectului Capitală Culturală Europeană ar fi fost desemnat chiar reputatul artist Ioan Hollender, timişoreanul care a deţinut funcţia de directorul al Operei din Viena timp de 18 ani (din 1992 până în 2010). De altfel, acesta a fost şi directorul cunoscutului festival naţional "George Enescu". Timişoara şi-a desemnat deja un buget pentru elaborarea strategiei care va sta la baza acestui proiect. "Ştiu că s-a alocat suma de 100.000 de lei şi că, de asemenea, la nivelul Primăriei Timişoara a fost înfiinţată o asociaţie care se ocupă exclusiv de acest proiect", a dezvăluit Mitrea. Clujul, în schimb, a făcut paşi importanţi în elaborarea strategiei care va reprezenta municipiul în cursa pentru câştigarea titlului de capitală culturală europeană. A fost desemnat un reprezentant al grupului de lobby care va aduce titlul la Cluj-Napoca, în persoana profesorului Vasile Puşcaş, cel care pe vremea guvernului PSD a deţinut şi funcţia de negociator-şef pentru aderarea României la Uniunea Europeană. "În maximum o lună vom fi în măsură să anunţăm şi cine va fi directorul cultural al proiectului nostru. Vă asigur că va fi o personalitate marcantă, cu o foarte mare experienţă în proiecte culturale. Această persoană va avea un cuvând decisiv în promovarea şi implementarea strategiei Clujul - Capitală Culturală Europeană în 2020", a susţinut primarul Sorin Apostu.

Edilul apreciază cu unul dintre cele mai mari avantaje ale Clujului îl reprezintă infrastructura social-culturală de care beneficiază. "Noi ne-am străduit să ne recuperăm cinematografele, să realizăm o sală polivalentă, să construim un centrul cultural multifuncţional, care va adăposti sediul Filarmonicii, să refacem vechiul cazinou din Parcul Central. În afară de aceste obiective, am început să reabilităm imobilele vechi de patrimoniu din centrul istoric şi vom continua acest demers. Ar trebui să amintim aici şi de spaţiile socio-culturale, precum Turnul Croitorilor, şi urmează şi Turnul Pompierilor, dar şi alte astfel de clădiri, chiar şi stadionul, ce vor putea fi incluse în proiectul nostru", a spus Apostu. În opinia sa, cele două teatre de stat, Naţionalul clujean şi cel maghiar, Opera, plus trupele de teatru independent, care activează fie în cluburi, fie în Fabrica de Pensule, dar şi celelalte instituţii culturale din oraş sunt, de asemenea, un atu al Clujului. "Un avantaj imens îl va reprezenta Festivalul Internaţional de Film Transilvania, dar şi Festivalul de Film Comedy. Clujul are şi alte festivaluri de teatru, dar şi de muzică. De asemenea, are capacitatea de a dezvolta şi alte obiective, mai ales că estimăm că în proiectul nostru vor putea fi incluse şi o serie de localităţile învecinate, care fac parte din Metropola Cluj", a spus Sorin Apostu.