Clujul, armă împotriva derogărilor din urbanism. După ani de "manelizare"

Arhitecţii clujeni militează, dând exemplu Clujul, pentru ca parlamentarii să renunţe la propunerile de modificare a Legii Urbanismului prin care vecinii ar ajunge să poată să construiască ce vor - blocuri între case sau etaje în plus în zonele protejate.

Ordinului Arhitecţilor din România condamnă propunerea de modificare a legii urbanismului iniţiată de parlamentarii de Constanţa. Specialişti din organizaţie spun că este vorba de un pericol electoral care va transforma România într-un paradis imobiliar pentru investitorii străini, având în vedere că prin amendamentele propuse se dă undă verde urbanismului derogatoriu.

Comisia de Administratie Publica si Amenajarea Teritoriului din Camera Deputatilor a început, pe final de septembrie, modificarea Legii Urbanismului, printr-o serie de amendamente iniţiate de deputaţii PSD de Constanţa, Antonella Marinescu si Eduard Martin. În prezent, amendamentele se dezbat în cadrul comisiei, înainte ca propunerea să ajungă în plenul Camerei.

Specialişti şi arhitecţi clujeni spun că printre propunerile aduse de cei doi iniţiatori se află o serie de puncte controversate care, odată însuşite în Parlament, ar anula toţi paşii buni care s-au făcut în urbanismul din România prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 7 din 2011 pentru modificare şi completarea Legii 350/2001 a urbanismului. "Noi susţinem tranformarea prevederilor OUG 7 în lege, însă amendamentele care se discută în aceste zile în Comisia de Adminstraţie Publică din Camera Depztaţilor nu fac decât să aducă prejudicii la nivelul întregii ţări pentru că, de fapt, se propune renunţarea la planificare urbană de către sectorul public, iar acesta se lasă pe mâna intereselor private. În ultima perioadă s-a stabilizat situaţia, iar noi întotdeauna dăm exemplul Clujului care este unul pozitiv din această perspectivă. Fiind o serie de propuneri care vin din zona de interes costier pentru ca ei să obţină acolo un control legal mai mare, nu este normal ca să sufere toată ţara din cauza propunerilor de dereglare a activităţii de planificare urbană prin scoaterea ei din mâna autorităţilor publice. Practic, se ignoră investitorii care, de exemplu, îşi direcţionează toate economiile de o viaţă într-o casă, iar apoi pot să se trezească că vecinul face peste noapte un bloc lângă ea. Este mult spus că Radu Mazăre (primarul PSD al Constanţei, zone de unde vin propunerile - n.red.) vrea să facă regulile în urbanismul din România. Cert este că aceste amendamente ar aduce doar dezavantaje electorale pentru că se ignoră interesele investitorilor de rând, ale cetăţenilor", a atras atenţia artitectul Eugen Pănescu, unul dintre membrii Ordinului Arhitecţilor implicaţi în procesul de modificare a Legii Urbanismului.

De altfel, mai multe organizaţii din ţară, dar şi Ordinul Arhitecţilor din România au luat poziţii faţă de modificările propuse şi s-au implicat în discuţiile care se poartă zilele acestea în Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor. "Poziţia Ordinului Arhitecţilor din România se bazează pe principii profesionale, pe logica tehnică şi pe documentele internaţionale privind dezvoltarea oraşelor şi protejarea patrimoniului istoric, la care România este parte. Orice angajament politic este exclus. Ca ţară membră a Uniunii Europene, România ar trebui să permită, prin legislaţia sa, numai acele tipuri de intervenţie asupra oraşului şi teritoriului care sunt admise şi în celelalte state membre. Anumite amendamente aduse OUG. nr.7/2011 ne determină să constatăm totuşi, că fapte care nu sunt posibile în ţările vest-europene - precum derogări nelimitate sau absenţa unui plafon maxim al coeficientului de utilizare a terenului - sunt considerate, în numele unei viziuni complet greşite asupra dezvoltării, drept legitime; altfel spus, un investitor străin ar putea face în România ceea ce în ţara sa de origine îi este interzis prin lege", se arată în poziţia oficială asumată de Ordinul Arhitecţilor din România, prin preşedintele Şerban Ţigănaş.

Arhitectul care conduce organizaţia profesională a subliniat că prin aceste practici, din păcate uzuale în România, şi dorite din nou atât de o parte a mediului investiţional cât şi de o parte a mediului profesional, au ca şi consecinţă tratamentul inegal şi inechitabil al proprietăţii şi al valorii acesteia pe baze arbitrare. "Derogările în interes privat nu pot genera stabilitate şi vor avea un efect de destabilizare a cadrului de reglementare la nivelul localităţilor. Aceste practici derogatorii din interes privat au fost limitate acum doi ani prin O.U.G. nr.7/2011, ale cărei prevederi, iată, sunt subiectul modificării în aceste zile. Gestiunea urbană este misiunea autorităţiilor publice, responsabile de interesul public, de aceea amendamente aduse O.U.G. nr.7/2011 fac această misiune mult mai fragilă, făcând un pas înapoi, pe baza unor argumente nesustenabile si ca reacţie inversă la stabilizarea cadrului de planificare", atrage atenţia Ţigănaş.

"Legislaţia din urbanism s-a moficiat de 11 ori în ultimii zece ani. Transformarea ultimei ordonanţe de urgenţă în lege este un proces normal care ar reaşeza lucrurile, însă formula în care se vor adopta propunerile trebuie să se facă pentru un urbanism de calitate. Nu aşa cum se doreşte prin amendamentele aduse, ca odată adoptată să permită ca vecinii să poată face ce vor. Deocamdată suntem parteneri la discuţiile din comisia de la Camera Deputaţilor şi sperăm ca observaţiile pe care le-am adus să genereze negocieri pozitive", a mai precizat Pănescu.

"Opinia publică este din ce în ce mai îngrijorată în ultimii ani de scăderea calităţii vieţii urbane şi rurale din cauza dezvoltării pe baza interesului arbitrar şi a bunului plac, fărăsă fi fost nevoit sa respecte stategiile, planurile şi conceptele de dezvoltare ale localităţilor. Ordinul Arhitecţilor din România rămâne fidel angajamentului său luat prin Declaraţia de la Bucureşti, adoptată de Conferinţa Naţională Extraordinară a Organizaţiei din 2011, de a pune la dispoziţia guvernanţilor experienţa şi competenţa sa profesională, pentru îmbunătăţirea cadrului exerciţiului profesional şi a calităţii vieţii, prin calitatea în arhitectură. Interesul general este de a aveai nvestiţii de calitate, publice şi private, ale investiorilor mici si mari, naţionali şi internaţionali, deopotrivă. Un cadru de dezvoltare urbană stabil este ceea le asigura investiţiile de modificări necontrolabile ale vecinătăţilor", a mai adăugat Ţigănaş.