Clujul, în cursa pentru păstrarea titlului de pol naţional de creştere

Clujul, în cursa pentru păstrarea titlului de pol naţional de creştere
Clujul are şanse mari şi după 2014 să păstreze titlul de pol naţional de creştere dacă se va constata că proiectele implementate din fonduri europene aduc acel plus de dezvoltare nu doar municipiului, ci şi regiunii şi chiar şi ţării.

Primăria Cluj-Napoca a semnat contractele pentu încă patru proiecte importante, finanţate din fonduri europene, în baza statutului pe care îl deţine, de pol naţional de creştere. Până în prezent, Clujul a semnat contracte care acoperă 68% din valoarea totală a sumei care i-a fost alocată, respectiv 82 de milioane de euro. Şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), Claudiu Coşier, spune că din 2014, când guvernul va organiza noua politică de dezvoltare urbană, Clujul va putea să-şi păstreze statutul de pol naţional de creştere dacă dovedeşte că îl şi merită.

Primăria a semnat patru noi contracte, ce vizează implementarea unor proiecte de dezvoltare, conform statutului pe care îl deţine, de pol naţional de creştere pe Regiunea de Nord-Vest. Este vorba despre implementarea unui sistem de ticketing, ce vizează modernizare şi extinderea transportului public în zona metropolitană a Clujului, proiect evaluat la 9,3 milioane de euro, despre realizarea unui centru regional de excelenţă pentru industrii creative în zona Lomb, proiect de 15,9 milioane de euro, despre construirea de locuinţe sociale pe strada Iuliu Coroianu, proiect estimat la 2,3 milioane de euro, şi despre construirea centrului multifuncţional de pe strada Înfrăţirii, obiectiv evaluat la 900.000 de euro. "Pentru toate aceste proiecte am semnat contractele. Studiile de fezabilitate au fost deja realizate de firma de consultanţă Ralyans, aşa încât nu ne rămâne decât să dăm drumul la licitaţiile ce vizează atribuirea contractelor de execuţie", a transmis primarul interimar al Clujului, Radu Moisin.

Potrivit statutului de pol naţional de creştere pe care îl deţine, Clujul are posibilitatea să acceseze circa 82 de milioane de euro, fonduri europene disponibile în conformitate cu politica de dezvoltare regională impusă de guvern. "Până în prezent, proiectele aprobate pentru Cluj acoperă 68% din valoarea acestei sume. Unul dintre acestea este implementat de Consiliul Judeţean, opt de Primărie şi Consiliul Local, iar un alt proiect este derulat de o asociaţie", a explicat directorul ADRNV, Claudiu Coşier. În continuare mai sunt în evaluare şi alte proiecte, a transmis Coşier, care depăşesc ca valoare suma acordată Clujului. După ce se va termina acest program de finanţare, Clujul va putea să-şi facă planuri noi, în funcţie de noile politici de dezvoltare urbană pe care le va implementa guvernul. Coşier apreciază că actualele structuri de dezvoltare se vor păstra, ceea ce nu înseamnă însă că oraşele vor păstra obligatoriu statutul deţinut în prezent. Mai exact, a ţinut să informeze Coşier, atât polii naţionali de creştere, cât şi polii de dezvoltare şi centrele urbane vor avea obligaţia să demonstreze că îşi merită statutul. "Concentrarea de resurse în oraşe, indiferent că sunt poli de creştere sau de dezvoltare, presupune ca ele să şi dea ceva înapoi. Adică să se vadă că banii au fost utilizaţi pe proiecte care aduc dezvoltarea", a spus Coşier.

România are în prezent şapte poli naţionali de creştere, printre care se numără şi Clujul, şi 11 poli de dezvoltare. Restul oraşelor sunt cotate la statutul de centre urbane. Administraţiile locale au obligaţia să implementeze proiecte de dezvoltare care să influenţeze nu doar propriile comunităţi. "Toţi aceşti poli trebuie să aibă capacitate de polarizare teritorială", a precizat Coşier. În cazul Clujului, a exemplificat acesta, proiectul centrului regional de excelenţă pentru industrii creative aduce un plus de dezvoltare nu doar la nivel local şi regional, ci chiar la nivel naţional. "Vorbim de un centru care va avea impact pe plan naţional în tot ceea ce semnifică industrie creativă. În acest caz vom încerca înfiinţarea unui cluster, între sectorul public, asociaţii şi sectorul privat, care să pună bazele dezvoltării unor structuri de afaceri", a spus Coşier. Acest centru va adăposti spaţii expoziţionale, spaţii pentru filmări, amfiteatre, birouri etc. Un astfel de obiectiv nu poate decât să aducă câştig de cauză Clujului în demersul privind păstrarea titlului de pol naţional de creştere.

 

 

Comenteaza