Clujul se face de râs în Europa: “Dosarul Palocsay”, pe masa Angelei Merkel

Primăria Cluj-Napoca şi Prefectura dau din umeri când vine vorba de punerea în executare a sentinţelor definitive de împroprietărire în livada Palocsay. Fie că este vorba despre cetăţeni germani, fie despre cetăţeni români, autorităţile de la Cluj dau vina pe cele de la Bucureşti, care le împiedică să pună în aplicare sentinţele. Nu sunt norme metodologice, legea nu poate fi respectată, iar proprietarilor li se cere răbdare.

ZIUA de CLUJ a intrat în posesia corespondenţei dintre Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Europa Occidentală – Europa Centrală şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) prin Direcţia pentru Coordonarea Secretariatelor Tehnice ale Comisiei Speciale de Retrocedare pentru a răspunde unor cereri venite din Germania.

 Mai exact, autorităţile române au fost chestionate în privinţa situaţiei cererilor de retrocedare depuse de cetăţenii germani. Clujul este “reprezentat” în această corespondenţă de cazul unei moştenitoare, cetăţean german, Edit Hilpert, fostă Szasz, originară din Cluj, îndreptăţită prin sentinţă definitivă şi irevocabilă la o suprafaţă de teren în livada Palocsay.

 Femeia aşteaptă încă, alături de familia din Cluj, să fie convocată pentru punerea în posesie din primăvara lui 2009. Potrivit documentelor de corespondenţă dintre Ministerul Afacerilor Externe, ANRP şi partea germană, municipalitatea clujeană “a menţionat că decizia civilă nr. 471/2008 învestită cu formulă executorie a Tribunalului Cluj va fi pusă în executare, persoanele îndreptăţite urmând a fi convocate pentru punerea în posesie”.

în aceeaşi adresă, ANRP menţionează că poate interveni în acest caz doar efectuând verificări şi, în cazul unor nereguli, să treacă la aplicarea de sancţiuni. “în situaţia în care există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă comisiile de fond funciar (locală şi judeţeană – n.red.) la o anumită conduită, Direcţia noastră este abilitată să verifice dacă acestea au pus în executare întocmai respectivele hotărâri judecătoreşti şi, acolo unde este cazul, poate aplica sancţiunile prevăzute de lege”, se arată în adresa ANRP.

“Nu înţelegem de ce se întâmplă ca în România, la Cluj, nici deciziile instanţei să nu fie respectate. România a ratificat convenţia de la Lisabona, legea 17, prin care se spune exact că proprietatea este sfântă, iar statul român se angajează să garanteze respectactarea proprietăţii. Cum? Doar pe hârtie, doar în adrese oficiale?”, a afirmat Edit Hilpert, pentru ZIUA de CLUJ.

Moştenitoarea a adăugat că, sprijinită de asociaţiile germane pentru proprietate, nu va renunţa la lupta internaţională pentru ca familia ei de la Cluj să-şi primească înapoi proprietăţile de care a fost deposedată de statul comunist.

“Noi ne-am adresat instanţei ca să ni se facă dreptate. Avem o sentinţă definitivă, irevocabilă dar suntem ţinuţi la uşă de autorităţile clujene. Aşteptăm ca Primăria Cluj-Napoca şi Prefectura să respecte legile româneşti din 2009, dar ei de fiecare dată te trimit la plimbare cu tot felul de scuze de procedură: norme metodologice, domeniul public şi domeniul privat. Am fost la Angela Merkel, cancelarul nostru german. Mergem cu Palocsay şi la Strasbourg până când cei de la Cluj vor respecta legea”, a mai spus aceasta.

Despre cazul sentinţei definitive nr. 471/2008, prin care familia Szasz trebuie să fie pusă în posesie pe 3,4 hectare de teren în livada Palocsay, prefectul de Cluj, Florin Stamatian, preşedintele Comisiei Judeţene de Fond Funciar Cluuj, spune că nu este unic.

“în cazul tuturor sentinţelor definitive şi irevocabile prin care oamenii trebuie să fie puşi în posesie în zona livezii Palocsay, noi am procedat unitar. în şedinţa comisiei judeţene am validat suprafeţele în hectare la care sunt îndreptăţiţi cetăţenii. Ceea ce nu am putut să validăm a fost amplasamentul. Terenul din livada Palocsay la care făceau referire sentinţele este domeniul public al statului, administrat de Staţiunea de Cercetare Cluj. Ministerul Educaţiei este cel care trebuie să elaboreze normele de aplicare a hotărârii prin care s-a reînfiinţat staţiunea de cercetare Cluj (pe un teren de peste 170 de hectare din totalul de 366 de hectare pe care îl administrează în prezent la Cluj-Napoca – n.red.)”, a explicat prefectul.

 Hotărârea de reînfiinţare a staţiunii pe o suprafaţă mai mică a apărut însă de aproape un an. De atunci, normele întârzie să apară, iar autorităţile se prevalează de situaţie. “Vă spun ce demersuri am făcut ca aceste norme despre care vă vorbeam să apară. La şedinţa de guvern cu prefecţii la care am participat a fost unul dintre subiectele discutate, urgentarea procedurii de emitere a normelor”, a adăugat Stamatian.

Viceprimarul Laszlo Attila, cel care prezidează comisia locală de fond funciar, spune că deocamdată nu ştie ce să spună despre aplicarea sentinţelor definitive şi irevocabile din livada Palocsay (zona administrată de staţiune).

 “Nici depre norme, deocamdată, n-am ce să vă spun. în legătură cu procesul hostezsenilor validaţi să primească cele 54 hectare de teren în zona livezii de jos (trupul Centru Sere şi trupul Feleac – n.red.), prin care aceştia cer în instanţă obligarea la punerea în posesie, acesta a fost retrimis spre judecare. Stăm bine cu planul parcelar pentru zona Cărărele. M-am uitat pe varianta finală, prin care proprietarii au primit terenuri pe vechile amplasamente. Am înţeles că săptămâna următoare vom avea nişte întâlniri cu toţi proprietarii, înainte de a fi puşi în posesie”, a declarat Laszlo.