Clujul silenţios. Viteze de 30 km/h în centru, parcări mai piperate şi rute de zbor modificate

Fie că e vorba de claxonatul mașinilor, de zbârnâitul avioanelor sau de vuietul trenurilor, nimeni nu vrea să îi urle prea mulți decibeli în ureche. Noul plan de acțiune al hărții de zgomot aduce un pachet de soluții menit să creeze un Cluj silențios. ZIUA de CLUJ vi le prezintă pe cele mai îndrăznețe.

Conform legislației în vigoare, autoritățile locale au obligația ca, la fiecare cinci ani, să-și reactualizeze harta de zgomot, și implicit, planul de acțiune. În cel prezentat zilele acestea, o reactualizare făcută în 2013, cu datele aferente anului precedent, a planului din 2010, sunt propuse o serie de măsuri pentru ameliorarea zgomotului produs de principalele surse de poluare fonică: industrie, traficul rutier, cel aerian și cel feroviar (inclusiv tramvaiele). 

Traficul rutier, principalul poluator

După cum era de așteptat, traficul rutier cauzează cele mai multe încălcări ale limitelor de zgomot maxime admise, majoritatea dintre ele pe principalele artere de circulație din oraș. Așadar, la acest capitol au fost prezentate și cele mai multe propuneri.

"Rețeaua stradală a fost gândită pentru un trafic mult mai mic, deci numărul în continuă creştere al participanţilor la trafic este o problemă, în zilele din timpul săptămânii multe intersecții funcționând la limită. De asemenea, sistemul actual de parcare nu stimulează utilizarea transportului în comun.

Lipsesc parcările P+R din apropierea gărilor şi de la periferiile oraşului, nu există garaje subterane, iar vehiculele care pornesc din exterior ajung chiar în centrul oraşului. Traficul este neuniform, dimineaţa și după-masa există un maxim al traficului, la care prestatorii se pot adapta foarte greu", a explicat Tamas Neda, directorul administrativ al Vibrocomp, compania care a efectuat actualul plan de acțiune.

City-Bus, trenuri de oraș și limitări drastice de viteză

Una din soluțiile propuse pentru ameliorarea situației presupune implicarea circulaţiei feroviare în transportul în comun. Mai exact, s-a sugerat introducerea unor noi trenuri și a unor noi stații CFR, prin care să fie preluați locuitorii din suburbii și transportați înspre centrul municipiului.

O altă astfel de măsură are în vedere implementarea sistemului de City-Bus: construirea de noi parkinguri la periferia orașului, în nodurile transportului public, unde populaţia să își poată lăsa autovehiculele şi să utilizeze mai departe mijloacele de transport în comun.

Tot pentru limitarea traficului auto din centru s-a propus și introducerea unui nou sistem al parcărilor, respectiv al sancțiunilor aplicate șoferilor indisciplinați. "Autorităţile vor să remedieze problema parcărilor prin construirea unor noi parkinguri, însă trebuie înăsprite şi amenzile pentru cei care parchează neregulamentar.

Astfel, cei care nu vor să utilizeze noile parkinguri şi nu vor să plătească amenzi, vor utiliza transportul în comun sau bicicletele. Un alt pachet de măsuri poate conţine sistemul parcărilor. Acest sistem poate reglementa de exemplu ca tarifele de parcări să fie foarte mari în zonele aglomerate și mai mici la periferie", a arătat Neda.

Demne de menționat ar fi și propunerile de amenajare a unor noi zone pietonale în centru, limitarea vitezei de circulație la 30 km/h sau amenajarea de parcări subterane pe străzile Avram Iancu și Universității.

Construcțiile de lângă aeroport, ridicate pe propria răspundere

Cea de-a doua mare sursă de poluare fonică vine din partea Aeroportului Internațional Avram Iancu. Deși, prin amplasarea sa la periferie, zgomotul produs de traficul aerian afectează o parte relativ mică a orașului, pentru locuitorii din vecinătatea acestuia situația este de coșmar, dovadă fiind și numărul constant de reclamații pe care le trimit.

Condițiile în care trăiesc nu se vor îmbunătăți însă prea curând: planul de acțiune cuprinde abia o mână de propuneri, majoritatea nefezabile. Cea mai la îndemână este utilizarea unor aeronave mai silențioase, dar chiar și așa, în condițiile în care traficul de pe aeroport este în continuă creștere, efectele vor fi limitate.

Soluția pentru limitarea disconfortului cauzat ar fi, potrivit noului plan de acțiune, modificarea rutelor de zbor pentru avioanele care decolează în direcţia oraşului. Problema e că implementarea acestei măsuri nu ține nici de primărie, nici de aeroport: singura entitate abilitată să facă modificări în traseele aeronavelor este Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Tot ce pot face autoritățile locale este să îi adreseze o cerere în acest sens.

Între timp, clujenilor din zonă li se sugerează să își izoleze fonic locuințele, iar primăriei i se recomandă să nu mai emită autorizații de construire. "O variantă ar fi ca cei care își depun actele pentru a construi în zona de conflict a aeroportului să nu mai primească autorizațiile necesare, iar dacă insistă să o facă, să o facă pe propria răspundere, conștienți de situația existentă", a mai precizat el.

Pereții de ecranare a zgomotului, soluție nerentabilă

În ceea ce privește traficul feroviar și cel al tramvaielor, acesta cauzează cele mai puține probleme. Cu excepția clujenilor care locuiesc pe Bd. Muncii și pe str. Oașului, Traian, Căii Ferate, Ion Luca Caragiale, Horea, George Bariţiu, Plopilor, Primăverii și Răsăritului, pentru restul acestea sunt ca și inexistente, din punctul de vedere al zgomotului.

Unica idee propusă la acest capitol constă în construirea unor pereți de ecranare a zgomotului în șapte puncte cheie de pe traseul căii ferate. Doar că investiția este una nerentabilă, ținând cont de numărul persoanelor afectate, după cum au afirmat reprezentanții CFR.

În continuare, pentru a intra în vigoare, municipalitatea trebuie să accepte planul de acțiune prezentat, abia după care urmează căutarea de modalități prin care propunerile făcute să fie și implementate.