Compania de Transport preia propaganda capitalelor culturale

Şeful Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, Liviu Neag, susţine că după implementarea sistemului de ticketing care va aduce şi staţii de transport moderne, acestea vor putea prelua şi afişajul cultural. Totul depinde însă de voinţa administraţiei locale clujene.

Strategia culturală a municipiului pentru 2014-2021 mizează, printre altele, pe creşterea accesului la cultură a clujenilor. Propunerea este ca CTP să fie folosită ca vector de informare cu privire la evenimentele culturale ale oraşului. Astfel, fiecare clujean care va circula cu mijloacele de transport în comun din Cluj-Napoca va avea acces la informare în privinţa evenimentelor culturale ale oraşului. De asemenea, se doreşte ca autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele care circulă în oraş să preia afişajul cultural pentru evenimente. O altă direcţie vizează dezvoltarea unui sistem de transport de noapte de la periferie la diverse manifestări culturale. "Este o formă de publicitate. Trebuie discutată, oricum, în Consiliul Local această formulă de extindere a afişajului cultural către staţiile şi miloacele de transport în comun. Noul sistem de afişaj după implementarea sistemul de ticketing va permite şi anunţuri scurte în sistemul electronic de afişaj pe care îl vom avea. Deocamdată nu am avut discuţii în acest sens, însă este posibil. Anumite evenimente pot fi promovate şi prin intermediul transportului public", a menţionat şeful CTP, Liviu Neag. Acesta a adăugat că în ceea ce priveşte transportul de noapte de la periferie, la anumite evenimente în oraş există linia 25 care face legătura între cartierele Mănăştur şi Gheorgheni şi care circulă până la ora 01:00. "Dacă trebuie extins acest sistem şi la alte linii şi se justifică, noi suntem deschişi. Nu am avut o discuţie cu operatorii culturali sau cu administraţia. Când au fost evenimente organizate în oraş, cum ar fi festivalul de pe Valea Gârbăului, am deservit manifestarea cu autobuze. Organizatorii ne-au cerut mult mai multe autobuze să circule, însă nu au avut participanţi aşa cum se aşteptau. La cerere, am mai asigurat şi transport pentru campionatul de gătit de la Polus. Aşa vom face şi în continuare, când avem cereri, le onorăm. Cu asociaţiile care se ocupă de capitalele culturale
n-am avut discuţii în această direcţie, nici cu primăria", a menionat Neag.
Modernizarea sistemului de afişaj din Cluj-Napoca a fost abordată şi de Asociaţia Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană care a iniţiat anul trecut un concurs de idei (cu premii totale de 25.000 de lei) pentru un sistem de comunicare integrat în oraş. Acesta urma să se soldeze cu o propunere petru schimbarea semnalizării intrărilor în oraş, a afişajului public instituţional (comunicare între instituţiile administrative sau organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni, diferit faţă de spaţiile de afişaj dedicate publicităţii), dar şi a sistemului de afişaj public liber (pe pereţii blocurilor, la intrările în scările de bloc sau pe stâlpii de iluminat din cartiere). "Am pierdut finanţarea publică pentru acest proiect. Avem nevoie de o cotă de finanţare proprie care trebuie asigurată. Proiectul nu este abandonat, însă depindem de asigurarea resurselor. Am discutat şi cu primăria şi cu Ordinul Arhitecţilor să facem acest concurs care ar aduce numai plusuri pentru promovarea evenimentelor culturale în oraş. În măsura în care vom avea buget, vom putea organiza concursul", a precizat Florin Moroşanu, şeful asociaţiei. Pe lista proiectelor strategice pentru creşterea accesului la cultură propuse de specialiştii care au lucrat la strategia oraşului sunt două iniţiative pe partea de afişaj cultural, ambele cu termen pentru dezvoltarea cadrului programului în 2014. Este vorba despre optimizarea sistemului de afişaj şi de comunicare culturală în oraş, dar şi de crearea unei platforme online pentru sectorul cultural - calendarul evenimentelor culturale, organizare de resurse (spaţii, echipamente) la nivelul oraşului. Pentru 2015 există o propunere de subvenţionare a afişajului cultural prin acordarea unor subvenţii pentru anumite spaţii de afişaj, iar în 2016 se doreşte un sistem online integrat de programare şi destinare a spaţiilor de afişaj care să fie funcţional. De asemenea, se doreşte şi un sistem intranet urban cu informaţii despre programul cultural din oraş, disponibil de pe telefonul mobil.

Strategia oraşului pe 2014-2021 nu a intrat deocamdată pe masa Consiliului Local pentru a fi asumată oficial şi pusă în practică. Primarul Emil Boc promitea că în această primăvară documentul va intra în şedinţa plenului.