Comuna Floreşti a “câştigat” spitalul regional de urgenţă

Proiectul ar putea demara în primăvara anului viitor, pe terenul unităţii militare, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) s-a angajat să suporte cheltuielile de mutare a depozitului de pe terenul Unităţii Militare (UM) Floreşti, pe care urmează să se realizeze spitalul regional de urgenţă. În aceste condiţii, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, amplasamentul va deveni liber de sarcini, urmând ca lucrările la unitatea medicală să poată demara din primăvară. Varianta mutării proiectului în parcul industrial Tetarom I a fost respinsă defintiv de liderul administraţiei judeţene.

Terenul UM Floreşti, preluat de CJ Cluj în vederea realizării spitalului regional de urgenţă, măsoară 14 hectare. Din această suprafaţă, trei hectare sunt blocate din pricina unui depozit de muniţie al armatei. “Ministrul Gabriel Oprea m-a asigurat că toate costurile pentru dislocarea şi mutarea acestui depozit vor fi suportate din resursele MApN. De altfel, în prima şedinţă de guvern cele trei hectare de teren vor intra din nou în administrarea ministerului, astfel încât să poată fi realizată întreaga procedură de mutare. Am înţeles că au fost evaluate costurile şi ele nu depăşesc 300.000 de euro. Iniţial, se vehicula o sumă mult mai mare, pe care noi nu aveam cum să ne-o permitem”, a precizat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Perimetrul în care se va lucra pentru dislocarea depozitului de muniţie va fi îngrădit, astfel că în paralel vor putea începe şi lucrările la spital. “În timp ce MApN se va ocupa de depozitul de muniţie, noi putem demara procedura pentru construcţia spitalului. În prima fază vom atribui contractul pentru realizarea unui studiu de fundamentare şi a unui studiu de prefezabilitate. Apoi, vom demara licitaţia pentru încheierea unui parteneriat public-privat. Am spus încă de la început că pentru acest proiect mizăm în primul rând pe fonduri private. Constructorii cu care ne vom asocia vor avea obligaţia să ridice o clădire pentru un spital de urgenţă regional, care să deservească toate cele şase judeţe din Regiunea de Nord-Vest. Sper ca lucrările să poată începe din primăvară”, a apreciat Alin Tişe.

CJ nu ştie încă la cât s-ar putea ridica sumele necesare pentru proiectul spitalului regional de urgenţă. “Nu ne putem exprima acum în acest sens. Avem nevoie de un studiu de fundamentare, care ne va spune de câte secţii vom avea nevoie, de câte paturi, câţi medici, ce tip de dotări sunt necesare şi aşa mai departe. De abia atunci vom putea vorbi de costuri. Oricum, cert este că investitorii au suficient teren la dispoziţie. Pe o anumită suprafaţă ei pot construi spitalul de urgenţă, iar din administrare îşi pot recupera o parte din bani. Pe terenul rămas pot continua să construiască şi alte obiective anexe care să le aducă profit”, a explicat liderul CJ. Până când investitorul nu îşi va recupera investiţia, administraţia judeţeană nu are de gând să solicite vreo redevenţă. “Nu ne permitem să cerem bani, atât timp cât noi nu vom face decât să punem un teren la dispoziţie pentru a putea beneficia de un spital regional de urgenţă”, a precizat Alin Tişe.

Pe de altă parte, propunerea societăţii CBC Development, ca proiectul spitalului regional de urgenţă să fie mutat în parcul Tetarom I, a fost respinsă definitiv. “Le-am transmis reprezentanţilor societăţii CBC Development că pot încerca să facă un parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, pentru că acea clădire pe care o deţin în parcul Tetarom se pretează la un spital de nivel judeţean. Noi avem o altă sarcină, să realizăm un spital de nivel regional, iar acea clădire nu se pretează unui astfel de obiectiv, pentru că nu ar suporta decât vreo 400 de paturi, în timp ce noi avem nevoie de minimum 700 de paturi. Am solicitat o poziţie oficială din partea Ministerului Sănătăţii, pe care urmează să o primim şi în scris. Vom informa plenul şi mergem mai departe cu proiectul nostru la Floreşti”, a spus Tişe.

În opinia sa, nici varianta extinderii actualei clădiri a CBC din parcul Tetarom I nu poate fi acceptată. “Noi nu putem veni să facem un parteneriat pentru o clădire care nu poate deservi un spital regional, în speranţa că aceasta ar putea fi tranformată în viitor. Nu putem accepta aşa ceva. Pentru că atunci riscăm ca şi alţi proprietari de clădire să vină să ne spună că şi ei pot face acelaşi lucru pe viitor şi să propună, la rândul lor, astfel de parteneriate. Noi de la bun început trebuie să impunem condiţii clare pentru o clădire care să respecte toate condiţiile pentru realizarea unui spital regional”, a completat preşedintele CJ.

Reprezentanţii CBC Development invocă însă un memorandum al Ministerului Sănătăţii, aprobat de premierul Emil Boc. Actul propune o serie de reglementări în vederea continuării programului de investiţii în infrastructura spitalicească. În acest memorandum se precizează că numărul de paturi prevăzut iniţial în unităţile medicale (450 de paturi în spitalele judeţene şi 700 în cele regionale) ar fi mult prea mare: “Experienţa din alte ţări arată că un număr de 200-250 de paturi pentru spitalele terţiare reprezintă dimensiunile standard în prezent. Ca urmare, spitalele propuse a fi construite trebuie reevaluate, iar numărul de paturi trebuie redus, în conformitate cu practicile actuale la nivel internaţional”. Astfel, reprezentanţii CBC au anunţat că îşi vor păstra propunerea pentru un parteneriat cu administraţia judeţeană.