Construcţiile ilegale forţează din nou uşa Primăriei Cluj-Napoca
- Scris de Luminita Silea
- 30 Sep 2010, 23:55
- Administraţie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Urbaniştii municipalităţii clujene s-au confruntat cu o situaţie inedită: beneficiarii mai multor construcţii realizate iniţial fără autorizaţie doresc să intre în legalitate. Experţii au afirmat că aprobând asemenea construcţii fără justificare - regula zonei sau înţelegerea între vecini -, ar consfinţi nerespectarea legii la Cluj-Napoca.
Reprezentanţii Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU) au analizat, în şedinţa de ieri, câteva proiecte privind autorizarea unor construcţii începute fără forme legale sau mansardarea unei case extinse ilegal. Arhitectul Sorin Coşoianu a încercat să convingă comisia asupra intrării în legalitate a unei construcţii de pe Barbu Lăutaru nr. 5C, pentru care există o decizie a intanţei pentru sistarea lucrărilor, dar fără dispoziţie de demolare.
“Se poate reautoriza, în principiu. Beneficiarul a fost acţionat în instanţă pentru că nu respectă cei trei metri din regulamentul de urbanism, retragere faţă de limita nordică de proprietate, având doar 1,9 metri. Vecinul care l-a reclamat nu a respectat distanţa şi a amenajat pe limita de proprietate o construcţie cu parter, etaj şi mansardă”, a subliniat proiectantul. Specialiştii din CTATU au menţionat că ar fi în regulă reautorizarea dacă se ţine cont de respectarea regulei zonei şi de hotărârea forului local în acest sens. Arhitectul Adrian Iancu a şi propus acest lucru comisiei, însă viceprimarul Radu Moisin a observat că de la dosar lipseşte tocmai sentinţa la care făcea iniţial referire arhitectul.
Un alt proiect pentru care comisiei i s-a cerut autorizarea este extinderea şi mansardarea parţială a unei construcţii care nu respectă vecinătăţile - un imobil de pe strada Alverna nr. 17. “Inspecţia de Stat în Construcţii a sistat lucrările pentru că nu există acord de la vecinul de pe Alverna nr. 15 în ceea ce priveşte extinderea spre limita de proprietate. Iniţial, pentru că nu aveau 1,9 metri, s-a prevăzut geam mat, dar beneficiarul l-a făcut normal. După aceea s-a revenit şi s-a zidit”, a explicat proprietarul. “Sunteţi conştient că încălcaţi legea şi totuşi veniţi fără toate datele: dacă există o regulă a zonei, dacă s-a construit similar, fără respectarea distanţelor faţă de vecinătăţi. Nu ne putem pronunţa neavând toate datele”, a declarat Adrian Iancu.
Un al treilea proiect, de pe Lucernei nr. 2 - amenajarea mansardei în podul unei locuinţe -, a fost supus atenţiei CTATU ieri pentru intrarea în legalitate. Proiectantul a subliniat că este vorba despre o construcţie care s-a extins după 1989, pe o latură proprietarul închizând vestibulul. Arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, a declarat că în 2008, pe un plan anexat unui certificat de urbanism solicitat, casa de pe Lucernei era mai mică. “S-a construit ilegal, însă doar pe o latură sunt probleme. E o casă împărţită între doi fraţi”, a spus proiectantul. În replică, Subţirică a spus că CTATU nu poate aviza proiectul fiindcă ar însemna să aprobe cu bună ştiinţă mansardarea unei construcţii ilegale.
Reprezentanţii primăriei au explicat că astfel de cazuri, în care se construieşte ilegal, nu sunt unice. Instituţia are în 2010 pe rol 32 de plângeri penale formulate împotriva beneficiarilor unor construcţii ridicate fără autorizaţie de construire sau fără respectarea normelor în vigoare. “Acţiunile care s-au soluţionat au avut ca soluţie de la instanţă fie aplicarea unei mustrări scrise, fie a unei amenzi administrative de 1.000 de lei”, a explicat viceprimarul Radu Moisin.
“Se poate reautoriza, în principiu. Beneficiarul a fost acţionat în instanţă pentru că nu respectă cei trei metri din regulamentul de urbanism, retragere faţă de limita nordică de proprietate, având doar 1,9 metri. Vecinul care l-a reclamat nu a respectat distanţa şi a amenajat pe limita de proprietate o construcţie cu parter, etaj şi mansardă”, a subliniat proiectantul. Specialiştii din CTATU au menţionat că ar fi în regulă reautorizarea dacă se ţine cont de respectarea regulei zonei şi de hotărârea forului local în acest sens. Arhitectul Adrian Iancu a şi propus acest lucru comisiei, însă viceprimarul Radu Moisin a observat că de la dosar lipseşte tocmai sentinţa la care făcea iniţial referire arhitectul.
Un alt proiect pentru care comisiei i s-a cerut autorizarea este extinderea şi mansardarea parţială a unei construcţii care nu respectă vecinătăţile - un imobil de pe strada Alverna nr. 17. “Inspecţia de Stat în Construcţii a sistat lucrările pentru că nu există acord de la vecinul de pe Alverna nr. 15 în ceea ce priveşte extinderea spre limita de proprietate. Iniţial, pentru că nu aveau 1,9 metri, s-a prevăzut geam mat, dar beneficiarul l-a făcut normal. După aceea s-a revenit şi s-a zidit”, a explicat proprietarul. “Sunteţi conştient că încălcaţi legea şi totuşi veniţi fără toate datele: dacă există o regulă a zonei, dacă s-a construit similar, fără respectarea distanţelor faţă de vecinătăţi. Nu ne putem pronunţa neavând toate datele”, a declarat Adrian Iancu.
Un al treilea proiect, de pe Lucernei nr. 2 - amenajarea mansardei în podul unei locuinţe -, a fost supus atenţiei CTATU ieri pentru intrarea în legalitate. Proiectantul a subliniat că este vorba despre o construcţie care s-a extins după 1989, pe o latură proprietarul închizând vestibulul. Arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, a declarat că în 2008, pe un plan anexat unui certificat de urbanism solicitat, casa de pe Lucernei era mai mică. “S-a construit ilegal, însă doar pe o latură sunt probleme. E o casă împărţită între doi fraţi”, a spus proiectantul. În replică, Subţirică a spus că CTATU nu poate aviza proiectul fiindcă ar însemna să aprobe cu bună ştiinţă mansardarea unei construcţii ilegale.
Reprezentanţii primăriei au explicat că astfel de cazuri, în care se construieşte ilegal, nu sunt unice. Instituţia are în 2010 pe rol 32 de plângeri penale formulate împotriva beneficiarilor unor construcţii ridicate fără autorizaţie de construire sau fără respectarea normelor în vigoare. “Acţiunile care s-au soluţionat au avut ca soluţie de la instanţă fie aplicarea unei mustrări scrise, fie a unei amenzi administrative de 1.000 de lei”, a explicat viceprimarul Radu Moisin.
DISTRIBUIE
Comenteaza
