Consultanţi germani pe drumul spre capitală culturală europeană

Asociaţia care se ocupă de dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală a decis să-şi ia consultanţi din Germania, firma Acultos, a coordonatorul proiectului de Capitală Culturală Europenă al regiunii Essen/Ruhr în anul 2010, Hanns-Dietrich Schmidt. Contractul va avea clauze de confidenţialitate şi va fi semnat pe perioada 2012-2015 pentru 7.000-9.000 de euro pe an.

Adunarea Generală a Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeana a decis ieri, în cadrul unei şedinţe publice care a avut loc la Universitatea Tehnică, să semneze cu firma Acultos din Germania un contract de consultanţă în vederea realizării strategiei asociaţiei şi a pregătirii candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Societatea este deţinută de coordonatorul proiectului de Capitală Culturală Europenă al regiunii Essen/Ruhr în anul 2010, Hanns-Dietrich Schmidt, care s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai primăriei clujene în luna martie, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la Sibiu.

Serviciile Acultos vor fi contractate pentru perioada 2012-2015 pentru suma de 7.000-9.000 de euro pe an, în funcţie de negocierile care vor avea loc vara aceasta, până la semnarea contractului. Membrii asociaţiei nu au avut obiecţii referitoare la consultanţi, singura întrebare a venit din partea reprezentanţilor consulatului Olandei, nedumeriţi de ce asociaţia nu a apelat la serviciile asociaţiei Disc, care acordă primăriei clujene consultanţă în proiectul "Someşul navigabil", mai ales că, au spus aceştia, structura din Olanda ar fi trebuit subvenţionată doar cu jumătate din banii ceruţi de Acultos, pentru că restul ar fi venit de la guvernul olandez. "Niciun guvern nu finanţează servicii de consultanţă pentru capitalele culturale. În Europa sunt 7-8 experţi care oferă servicii de consultanţă. Constantin Chiriac, cel care s-a ocupat de proiectul de la Sibiu, este membru în juriul care evaluează candidaturile şi s-ar fi aflat în conflict de interese. Acultos este singura firmă, de aceea am mers pe această variantă şi are în structură mai mulţi experţi implicaţi în proiecte de capitale culturale europene", a explicat directorul asociaţiei, Florin Moroşanu.

Tot la şedinţa de ieri, asociaţia şi-a fixat şi bugetul pe perioada 15 iulie 2012 - 31 decembrie 2013. Acesta a fost cifrat la 150.000 de euro, din care 72.000 reprezintă bugetul de salarii, 4.000 de euro sunt destinaţi amenajării unui sediu, 55.000 de euro vor merge pe consultanţă şi 20.000 de euro sunt rezervaţi pentru deplasări, diurne, transport, birotică.

De asemenea s-a decis ca asociaţia să aibă un aparat de lucru format din cinci persoane din care trei consultanţi, directorul şi o persoană care se va ocupa de partea administrativă. Aceştia vor fi plătiţi din bugetul de salarii. "Pe lună, 10.000 de lei reprezintă salariile efective, iar 7.000 de lei vor fi taxele către stat. Eu am demisionat din primărie, dar şi din partid, nu voi câştiga mai mult ca în administraţie", a explicat Moroşanu. Adunarea Generală a Asociaţiei a decis ieri angajarea a două persoane în cadrul acesteia: directorul Asociaţiei Alt Art, coordonatorii Fabricii de Pensule, Rariţa Zbranca şi Rareş Crăiuţ, şeful asociaţiei Transilvania Fest, care a făcut parte din Biroul de Coordonare al asociaţiei Sibiu Capitală Culturală 2007. Alte două persoane vor fi angajate în perioada următoare. De săptămâna următoare asociaţia va avea şi sediu, o locaţie posibilă fiind în cadrul Prefecturii Cluj.

La şedinţa de ieri a fost completată şi componenţa Consiliului Director al Asociaţiei. Pe lângă Radu Munteanu, Radu Badea, Răzvan Rotta, Irina Petraş, Istvan Szakats, Ionel Vitoc, Florin Stamatian, Vasile Puşcaş, Ioan Leanca, Alin Tişe, au fost coptaţi primarul de Cluj, Emil Boc şi preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu dar şi directorul Terapia Ranbaxy, Dragoş Damian, rectorul de la Academia de Muzică, Vasile Jucan, şi Ioan Sbârciu, în calitate de reprezentant al Universităţii de Artă şi Design.

S-au stabilit şi partenerii strategici ai proiectului Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană 2020: companiile Ursus Breweries şi Terapia Rambaxy. "Fiecare clujean ar trebuie să dea 10-20 de lei înspre acest proiect pentru că vorbim de cel mai mare proiect pe care Clujul şi-l poate propune pentru următorii ani. Dacă Clujul ne ajută să nu mai plătim taxa de claw-back, care este abuzivă, atunci eu dau bucuros aceşti bani înspre proiectul Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană. Vorbim despre 25 de milioane de lei", a subliniat directorul Terapia, Dragoş Damian.

Ce a recomandat şeful Acultos în martie, la Cluj-Napoca

Coordonatorul Capitalei Culturale Europene a regiunii Essen/Ruhr a pus pe tapet avantajele titulaturii. Potrivit acestuia, este vorba despre un dar din Rai, dacă ai succes: titulatura de Capitală Culturală Europeană acţionează în beneficiul oraşului şi reuşeşte să-i schimbe imaginea şi să-l aşeze în calea interesului european. "Nu vorbim doar de o imagine de pol economic sau politic, ci reuşeşte să-l plaseze în atenţia publicului în general. Capitala Culturală este un proiect al oraşului. Noi am constatat în timpul candidaturii că numărul de turişti pe ani în Essen a crescut cu 15% şi, de asemenea, s-a dezvoltat şi oraşul. Am reuşit să atragem finanţări europene în valoare de 500 de milioane de euro în această perioadă. Trebuie gândit un proiect şi un concept care să fie ale oraşului", a subliniat Hanns-Dietrich Schmidt, în martie 2012. Strategul din Germania a recomandat municipiului Cluj-Napoca să pună la punct un concept pentru Capitala Culturală Europeană care să sintetizeze nu doar părţile bune ale oraşului, ci şi părţile întunecate ale acestuia.

"Cluj-Napoca poate fi un oraş interesant. Noi ne-am pregătit pentru titlu timp de 10 ani", a adăugat Schmidt. Acesta a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că disensiunile etnice sesizate la Cluj-Napoca între români şi maghiari pe diverse subiecte sunt fascinante şi ar trebui valorificate pentru proiectul Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană.