Contestaţiile blochează marile proiecte ale Clujului

Primarul Sorin Apostu afirmă că lipsa unor reglementări legislative care să împiedice contestarea cu orice preţ a unor licitaţii importante creează prejudicii Clujului. Edilul acuză firmele care nu au posibilitatea să câştige anumite contracte că participă la licitaţii doar pentru a le bloca, astfel încât ulterior să poată negocia cu câştigătorii preluarea unor lucrări în regim de subcontractare. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, este de părere că Uniunea Europeană ar fi trebuit să accepte prevederea legislativă privind introducerea unei garanţii financiare în cazul firmelor care contestă licitaţii.

Fie că este vorba despre noul sediu al Filarmonicii de Stat Transilvania, de sala polivalentă de lângă stadion sau de reabilitarea liniei de tramvai - şi lista ar putea continua - blocajele survenite în urma contestaţiilor depuse de societăţile participante la licitaţii au devenit deja o obişnuinţă. "Nu se mai poate să continuăm astfel, pentru că pierdem foarte mult din pricina acestor blocaje. Şi nu doar Clujul se află în această situaţie, ci toată România, iar ceea ce e cel mai grav este faptul că în multe cazuri există riscul pierderii unor fonduri europene importante, pentru că România are obligaţia de a consuma aceşti bani până la finele lui 2012. Dacă nu reuşeşte să-i absoarbă, ei se pierd şi nu cred că noi sau oricare alt oraş din această ţară îşi poate permite acest lux", spune primarul Sorin Apostu.

Edilul a explicat că, în cazul blocajului survenit la proiectul de reabilitare a liniei de tramvai, Clujul a pierdut, chiar dacă se ia în calcul numai preţul la energia electrică. "Trebuie spus că acest proiect înjumătăţeşte consumul de energie, iar dacă lucrările de execuţie ar fi început încă de acum câteva luni, imediat după ce contractul a fost adjudecat, am fi economisit foarte mult. Or, din pricina contestaţiilor, semnarea contractului s-a amânat, iar lucrările la linia de tramvai de abia ce au început", a declarat Apostu.

În privinţa contractului privind realizarea Centrului Cultural Transilvania, care va îngloba şi sediul filarmonicii, contestaţia depusă aduce un prejudiciu şi mai mare, spune primarul, dat fiind faptul că administraţia locală se vede nevoită să se apere în instanţă. "Centrul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor ne-a răspuns după mai bine de 80 de zile. Pentru că soluţia nu ne avantajează, ne vedem nevoiţi să mergem în instanţă şi să mai aşteptăm cel puţin până în septembrie o soluţie, lucru foarte trist, având în vedere că lucrările puteau demara chiar din această vară", a precizat Sorin Apostu. "Dacă erau bani europeni, nu ştiu ce ne-am fi făcut. Este foarte grav ce se întâmplă. Acestor societăţi nu le pasă de proiectele publice. În goana după lucrări, vin şi se înscriu la orice tip de licitaţie. Apoi, când contractul se atribuie, depun contestaţii şi încep să facă presiuni şi să negocieze cu câştigătorii, pentru a obţine lucrări prin subcontractare. Numai în aceste condiţii ajung să-şi retragă contestaţiile", a explicat edilul.

Situaţia este aceeaşi şi în cazul proiectelor CJ Cluj, care a întâmpinat probleme similare la majoritatea licitaţiilor. "În cazul în care contractul pistei ar fi fost semnat deja, s-ar fi ajuns departe cu lucrările. De asemenea, s-au aprobat banii europeni pentru centrul de deşeuri, însă contractul rămâne blocat din pricina contestaţiilor", a anunţat Alin Tişe. Preşedintele CJ spune că, în calitatea sa de avocat, nu are cum să nu înţeleagă dreptul societăţilor de a se apăra în instanţă. "Este normal ca oricine se simte nedreptăţit să poată apela la instanţă. Mai ales că s-a şi întâmplat de multe ori să reiasă că am greşit noi, adică membrii comisiei de licitaţie. Şi atunci trebuie să ne asumăm aceste greşeli şi să încercăm să ne perfecţionăm. Nu putem pretinde că noi le ştim pe toate, este firesc uneori să ni se mai arate că greşim", a declarat Tişe. Pe de altă parte, el recunoaşte că foarte multe societăţi s-au obişnuit să depună contestaţii fără să aibă argumente şi motive. "Cred că UE a greşit când a interzis introducerea unei cauţiuni care să oblige societăţile să se gândească de două ori înainte să conteste o licitaţie. Această măsură prevedea ca, în cazul în care se dovedeşte că firmele au greşit, că au blocat fără motiv o licitaţie, atunci aceşti bani, această cauţiune să revină autorităţilor locale, dar reglementarea nu a fost acceptată pentru că s-a considerat că astfel se îngrădeşte accesul la justiţie şi nu cred că se mai poate face altceva", a explicat Tişe.