Criza gunoaielor de la Floreşti şi Gilău. Firma de salubritate cere sprijin de la consiliile locale

Criza gunoaielor de la Floreşti şi Gilău. Firma de salubritate cere sprijin de la consiliile locale
Locuitori din patru comune clujene au de suferit din cauză dificultăţilor cu care se confruntă societatea de salubritate.

Locuitorii din Floreşti şi Gilău, respectiv cei din Căpuşu şi Măguri-Răcătău, se confruntă cu o nouă criză a gunoaielor. Sunt gospodării de unde deşeurile nu au mai fost ridicate de cinci săptămâni. Firma de salubritate Quatro Eco Salub nu mai reuşeşte să facă faţă situaţiei, are la rampa Salprest datorii mari, care se majorează în fiecare lună. Taxa lunară pe care o plătesc beneficiarii serviciului de salubritate este de 8 lei de persoană; preţul era de 6 lei şi s-a mărit în primăvară.

Acţionariatul Quatro Eco Salub este format din consiliile locale ale celor patru comune, iar director este jurnalistul Florin Otrocol, instalat în funcţie în 26 septembrie anul acesta. Otrocol a explicat că marţi va cere celor patru consilii locale acţionare o majorare de capital, aceasta fiind considerată ultima soluţie.

Situaţia gunoaielor degenerează din cauză că, la nivelul judeţului Cluj, nu s-a reuşit încă realizarea unui Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Clujul a primit finanţare europeană pentru acest proiect, în valoare de 60 de milioane de euro, dar este departe să îl fi dus la bun sfârşit, deşi SMID ar fi trebuit să fie dat în folosinţă în 2014.

„Din 23 noiembrie, deșeurile se duc la Oradea"

Într-o postare pe Facebook, Florin Otrocol a încercat să explice cum stau lucrurile la societatea de salubritate. „Din 26 septembrie, de când am fost numit, am căutat soluții de redresare a societăţii. Nicio decizie financiară nu s-a luat fără înștiințarea şi validarea de către AGA (Adunarea Generală a Asociaților). În prima mea zi de mandat, respectiv 27 septembrie, am primit vizita finanțelor publice, care s-a finalizat cu poprire pe conturi. Am solicitat eşalonarea datoriilor, lucru care s-a rezolvat abia marţi, 29 noiembrie. Până atunci, societatea a avut conturile blocate. Am eşalonat şi datoriile cele mai mari, inclusiv la Salprest Rampă, rampa privată a Clujului. Acel protocol de eşalonare nu a putut fi respectat întocmai din lipsă de lichidităţi, lucru care îl voi explica ma târziu. De când am acceptat acel protocol am atras atenția tuturor că va fi greu de respectat, lucru care s-a şi întâmplat. Nu le pot reproşa din acest punct de vedere nimic celor de la Salprest Rampă, o societate comercială care funcționează pe regulile financiare comerciale şi ca atare nu poate suporta depozitarea deșeurilor fără plata acestora. De aceea, din 23 noiembrie, deșeurile se duc la Oradea. Parcul auto este învechit şi prezintă mari probleme. Nu este săptămână în care măcar o mașină să nu fie în service. La un moment dat, am lucrat timp de două săptămâni numai cu două mașini din şase, colectând în jurul a 15-18 tone de gunoi zilnic, în condițiile în care pe raza comunelor se produc zilnic între 35 şi 40 de tone de deşeuri. Aşa s-a ajuns în aceasta situaţie. Ca atare, din lipsă de lichidităţi şi din nereuşita colectării debitelor (restanţelor financiare) - etapă la care lucrăm intens, societatea nu poate lucra la supracapacitate pentru a colecta și restanţele. La acest moment lucrăm la capacitate maximă, ceea ce înseamnă colectarea a ceea ce se produce zilnic, fără posibilitatea de a colecta şi restanţele", a spus directorul Quatro Eco Salub.

Firma merge pe minus lună de lună

Florin Otrocol a arătat că gradul de colectare a taxei pentru salubritate nu trece de 70% şi că societatea adună datorii în fiecare lună. „Firma de salubritate facturează lunar, pe raza celor patru comune, undeva la 340.000 lei + TVA. TVA-ul nu îl luăm în calcul, pentru că revine statului. Niciodată gradul de colectare a facturilor nu depășește 70%, ceea ce înseamnă că încasările lunare sunt undeva la 240.000 lei (rotunjit de la 238.000 lei). Din cei 240.000 lei, aproximativ 70.000 vin prin banca, bani la care nu am avut acces, conturile fiind blocate. Rămân la dispoziție 170.000 lei. Fondul de salarii este undeva la 60.000, cu tot cu bonuri de masă, la un colectiv de aproape 40 de oameni. Media salariului este undeva la 1.300-1.400 lei. Scăzând salariile, am rămas cu 110.000 lei, fără TVA. Știţi cât costă depozitarea la rampa Clujului, cea privată? 180 lei/tonă + TVA. La 1.000 de tone doar depozitarea, ajunge la 180.000 de lei. Deja avem un minus de 70.000 de lei, care putea fi eliminat dacă erau conturile bancare deblocate. Să mai adăugăm: o medie de 20.000 lei service lunar, 35.000 lei motorină, plus încă vreo 10.000 de lei servicii conexe (gen contabilitate, GPS mașini, pentru că asta cere legea şi Curtea de Conturi şamd). Am constatat situaţia şi am prezentat-o AGA", a dezvăluit fostul jurnalist.

Singura soluţie: aport de capital

Otrocol susţine că singura soluţie pe care a identificat-o este o majorare de capital din partea celor patru consilii locale acţionare. Evident, cine nu va fi de acord, va pierde din numărul de acţiuni pe care le deţine. „Există o singură soluţie, acum. Capitalizarea firmei, urgent. Marţi voi merge personal în faţa celor patru consilii locale pentru a susține această soluție, cea care, atenţie, va permite societății achiziționarea rapidă a trei-patru gunoiere second hand, însă funcționale pe termen mediu, cel puțin cinci ani, deblocarea plăților catre Salprest Rampă şi închiririerea de la potențiali parteneri de maşini pentru ridicarea urgentă a deșeurilor restante. Vă spun fără ipocrizie că tot ceea ce a ţinut de mine şi de ştiinţa mea managerială am făcut. Totul trebuie făcut după cartea legii, ca atare voi respecta mersul birocratic al lucrurilor. Situaţia se poate redresa, însă de unul singur nu pot. (...) Dacă nu voi găsi sprijinul necesar în implementarea acestor soluții, eu sunt dispus să demisionez în regim de urgență", a concluzionat Florin Otrocol.

 

 

Comenteaza