Cu “miloaga” la bănci: CJ nu girează pentru constructorii de drumuri

Firmele interesate de modernizarea drumurilor judeţene au cerut ca administraţia judeţeană să garanteze plata banilor, dar CJ nu vrea să îşi crească gradul de îndatorare.

Deşi au experienţă în lucrări la drumuri, societăţile interesate de proiectul Consiliului Judeţean (CJ) se plâng de faptul că băncile nu vor să le acorde credit atât timp cât instituţia nu girează pentru aceşti bani. De cealaltă parte, preşedintele CJ, Alin Tişe, susţine că la această licitaţie trebuie să vină doar societăţile care îşi pot permite să acceseze un credit furnizor (lucrările vor fi realizate de firme din acest credit bancar, urmând ca banii să fie achitaţi ulterior de administraţia judeţeană direct băncii - n. red.). Tişe a precizat că CJ nu poate intra ca girant pentru că s-ar îndatora prea mult. De altfel, a informat liderul CJ, ideea modernizării drumurilor prin metoda creditului furnizor are tocmai acest rol - de a evita supraîndatorarea bugetului judeţean.

Licitaţia organizată de CJ prin intermediul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP) pentru modernizarea a peste 700 de kilometri de drumuri judeţene ar urma să se deschidă în 18 februarie. Aproximativ 30 de firme au solicitat documentaţia de participare la licitaţie. Foarte mulţi reprezentanţi ai acestor societăţi se plâng însă că nu vor putea depune o ofertă având în vedere că administraţia judeţeană nu doreşte să intre ca girant în vederea contractării creditului furnizor de către participanţi. “Noi am dat asigurări firmelor că vom fi parte din acest contract şi că astfel ne angajăm că vom achita ratele la bancă, plus dobânzile aferente. Este tot ceea ce putem face”, a explicat Tişe.

Răspunsul nu este de ajuns pentru unele firme interesate de licitaţie. “Având în vedere că susţinerea plăţii creditului furnizor se va face din bugetul CJ, sub ce forma va fi stipulată garantarea acestui lucru în contract? CJ va fi codebitor? Unele instituţii bancare, pentru a susţine societăţile interesate în demersul lor de a participa la licitaţia acestui proiect, au nevoie de o garanţie de plată din partea CJ, iar o posibilitate ar fi avalizarea unui bilet la ordin. De ce se omite acest lucru? Câte societăţi comerciale româneşti îşi pot permite implicarea în acest proiect fără o susţinere financiară din partea unei instituţii bancare?”, se întreabă unul dintre constructori pe site-ul ziuadecj.ro.

De asemenea, conducerea societăţii Costruct Perom din Bistriţa a avansat aceeaşi problemă: “Un astfel de credit trebuie garantat, altfel băncile nici nu discută. Am fost la toate şi fiecare ne-a cerut să garanteze cineva. Noi nu ne permitem acest lucru. Nu ştiu care firmă românească ar putea face asta. Pentru că o firmă nu îşi poate mobiliza tot ce are pentru a contracta un astfel de credit. Vorbim de cifre imense. Poate firmele străine pot să facă acest lucru, mai ales că în străinătate dobânzile sunt cu mult mai mici decât la noi. Noi nu vom putea. Dacă nu girează CJ, nu vom putea participa la licitaţie”, au transmis cei de la Construct Perom.

Reprezentantul Napoca SA, Ştefan Dimitriu, admite că este vorba de o chestiune mai delicată. “Este adevărat că băncile nu oferă credit fără o garanţie. Pe de altă parte, gradul de îndatorare al CJ ar creşte foarte mult dacă ar intra ca girant. Nu rămâne decât să gireze firmele cu tot patrimoniul. Iar asta înseamnă să ai foarte mult. Pentru că, de pildă, dacă facem calculul la un lot de 80 de kilometri de drum ar însemna o garanţie de 136 de milioane de euro. E o sumă mare. Dar acest lucru nu înseamnă că nu se poate participa la această licitaţie”, a spus Dimitriu.

Directorul general al ACI, Dorin Aşchilean, a afirmat la rândul său că varianta de licitaţie propusă de administraţia judeţeană este nebancabilă. “Banca nu îşi asumă riscuri şi nu poate să ofere astfel de sume fără ca cineva să gireze. Firmele nu îşi permit să gireze pentru că ar însemna să pună la bătaie tot ceea ce deţin şi nimeni nu cred că vrea să facă acest lcuru pentru a moderniza drumurile CJ. Cred că administraţia judeţeană trebuia să angajeze nişte consultanţi din mediul bancar în momentul în care a decis această procedură, pentru a fi prevăzute o serie de clauze în contract care să uşureze situaţia firmelor în negocierea cu băncile. În ce ne priveşte, nu pot să spun că e o procedură imposibilă, dar cu siguranţă nu e uşor să obţii credit”, a spus Aşchilean. Din partea societăţii Diferit, directorul tehnic Grigore Vădean a informat că a cerut o serie de clarificări de la CJ şi că, atât timp cât răspunsul concordă cu interesul societăţii, aceasta va participa la licitaţie.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, a ţinut să precizeze că administraţia judeţeană nu are cum să gireze creditul frunizor pentru acest proiect. “Dacă am gira noi, care ar mai fi rostul acestei licitaţii pentru obţinerea unui credit furnizor? Ar însemna să ne creştem gradul de îndatorare şi tocmai acest lucru nu îl dorim. Pentru că, altfel, am fi făcut chiar noi credit la bancă. Nu am mai fi apelat la aceste firme. Noi am propus însă această variantă, iar principala obligaţie a firmelor este de a angaja un credit frunizor pe care noi ne obligăm să-l plătim în rate. Faptul că anumite firme nu îşi permit să acceseze un astfel de credit nu e problema noastră. Vor veni la licitaţie doar acele societăţi care pot să aducă un astfel de credit. În ce ne priveşte, vom emite biletele la ordin, care reprezintă modalităţi de plată a creditului frunizor. Societăţile vor avea acces la contul nostru, pentru plata ratelor, însă garanţii financiare în nici un caz nu putem da”, a spus Tişe.

Ce este creditul furnizor?

Creditul furnizor este un credit prin care furnizorul livrează cumpărătorului marfa cu plata amânată (pe credit) pe baza împrumutului în bani pe care îl primeşte de la o bancă, pe o perioadă determinată, cu plata dobânzii convenite. Este o finanţare bancară post-livrare. Procedural, cumpărătorul va rambursa creditul, conform ratelor şi scadenţelor convenite cu furnizorul, direct băncii care l-a împrumutat pe furnizor (Sursa: Dicţionar economic şi financiar). În cazul licitaţiei pentru modernizarea drumurilor judeţene, CJ Cluj va rambursa creditul, conform ratelor şi scadenţelor convenite cu constructorul, direct băncii care l-a împrumutat pe constructor.