Cum a afectat ciza economică aeroportul clujean

Chiar dacă Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a depăşit pragul de un milion de pasageri, a fost afectat de criza economică relativ în aceeaşi măsură în care au fost afectate şi restul aeroporturilor din ţară. Directorul Romatsa, Aleodor Frâncu, a arătat că încasările de la aeroporturi sunt în scădere, ceea ce nu însemană că din 2013, situaţia nu s-ar putea îmbunătăţi. Frâncu a atras atenţia că investiţiile trebuie realizate strategic, în sprijinul activităţii aeroportului. Pentru dezvoltare se impune un dialog mai strâns cu companiile aeriene şi, de asemenea, eliminarea competiţiei dintre aeroporturile învecinate (Cluj-Mureş sau Arad-Timişoara).

Crearea de infrastructură nu este întotdeauna benefică pentru unele aeroporturi, a arătat noul şef al Romatsa, Aleodor Frâncu, prezent la Cluj, în cadrul Adunării Asociaţiei Aeroporturilor dn România. Acesta a exemplificat arătând situaţia aeroporturilor din Arad şi Timişoara, care se concurează reciproc, după ce autostrada a fost deschisă circulaţiei. „Din punct de vedere economic, are de pierdut Aeroportul Arad, iar acest lucru este vizibil la încasări. În schimb, Aeroportul Timişoara creşte. Sunt nişte disensiuni care ar trebui reglate într-un fel, ar trebui să se ajungă la o înţelegere", a arătat Frâncu.

Aceeaşi situaţie se întâmplă şi în cazul Aeroporturilor Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, care în ultimii ani au avut mai multe dispute pe tema cooptării unor companii aeriene. Noul lider al Romatsa a arătat că Aeroportul Târgu-Mureş s-a descurcat foarte bine în a-şi exploata la maximum infrastructura, ceea ce nu înseamnă că nu a avut de suferit de pe urma crizei financiare. „Mureşul mai resimte criza din 2008, dar în prezent are o uşoare creştere a traficului, ceea ce este un lucru bun", a spus Frâncu.

În schimb, Clujul a fost a înregistrat o pierdere continuă în ultimii doi ani. „Aeroportul din Cluj a avut o creştere însemnată în 2010, însă în 2011 a început să resimtă criza. Chiar dacă această situaţie negativă nu s-a accentuat şi în 2012, ea există încă. Totuşi, la terminalele de pasageri este înregistrat o pondere însemnată a traficului de pasageri, ceea ce înseamnă că activitatea aeroportului clujean evoluează într-o direcţie pozitivă", a spus Frâncu. Pe un trend pozitiv s-a situat activitatea aeroportului din Bacău, având în vedere că aici compania Blue Air s-a implicat direct în implementarea unor investiţii. Reprezentantul Iptana, Corneliu Martincu, a arătat că autorităţile din Bacău au concesionat aeroportul şi că această companie aeriană s-a implicat în mod direct în gestionarea activităţii aeroportuare.

Directorul Aeroportului Cluj-Napoca, David Ciceo, a anunţat că nu exclude posibilitatea achiziţionării unor aeroporturi din regiune şi nu numai. „Dacă ar fi posibil să putem investi sau să cumpărăm acţiuni la vreun alt aeroprot, atunci ne-am putea implica în sensul acesta", a spus Ciceo. De altfel, el a afirmat şi în alte rânduri că există posibilitatea ca aeroportul clujean să se implice în managementul unor alte aeroporturi din ţară.

Frâncu le-a recomadat directorilor de aeroporturi să fie precauţi atunci când aleg să investească, iar autorităţilor locale, să nu dea înapoi în a sprijini aceste obiective. Indiferent de situaţia de criză, aeroporturile dovedesc în continuare că reprezintă un motor în dezvoltarea economică a unui judeţ sau a unei regiuni. „Un aeroport trebuie înţeles după tot ceea ce produce pe orizontală. Apoi se trage concluzia dacă este sau nu oportun să investim. Până la urmă, aeroportul este cel care poate ajuta ca toate zonele din vecinătate să se dezvolte economic", a spus Frâncu.