Cum justifică primăria “iertarea” blocurilor ilegale de pe Negoiu

Oficiali ai primăriei spun că următorul pas pentru beneficiar este solicitarea autorizaţiei de construire. Dacă beneficiarul va realiza şi parcul public se va şti în momentul în care acesta va cere primăriei dovada de luare în folosinţă.

"Următoarele etape de intrare în legalitate pentru ca cetăţenii (familiile care locuiesc în imobilul de 4 etaje şi mansardă - n. red.) să se poată intabula sunt: solicitarea către instituţia noastră de către proprietarul de teren a unei autorizaţii de construire pentru intrarea în legalitate. Autorizaţia de construire va putea fi emisă în situaţia în care se respectă reglementările Planului Urbanistic Zonal aprobat (la şedinţa Consiliului Local din 31 ianuarie; este vorba despre un proiect de corelare şi actualizare reglementări urbanistice Dimitrie Gusti, latura nordică - n. red.). Pasul următor este recepţia la finalizarea tuturor lucrărilor prevăzute în PUZ, inclusiv spaţii verzi, spaţiu de joacă, etc. Ulterior se solicită certificatul de atestare a construcţiei, după eliberarea acestuia urmând procedurile legale pentru intabulare", au declarat în scris reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei. Aceştia au adăugat că, în urma verificărilor în teren, cel de-al treilea imobil existent la momentul aplicării amenzii de 100.000 de lei a fost desfiinţat, urmând ca pe această parcelă să fie amplasat un spaţiu verde şi un spaţiu de joacă cu acces public.

ZIUA de CLUJ a prezentat săptămâna aceasta cazul construcţiilor ilegale de pe Negoiu nr. 16, care au primit girul Consiliului Local de a intra în legalitate.

În ianuarie 2011, primarul Sorin Apostu a explicat că intrarea în legalitate a blocurilor de pe Negoiu nr. 16 a fost atent analizată de specialiştii din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) în cadrul unei şedinţe din 2010 şi că a primat buna-credinţă a beneficiarului şi a cumpărătorilor apartamentelor în blocul ilegal. "Beneficiarul (Tudor Manole - n. red.) a mai achiziţionat o parcelă şi a demolat cea de-a treia construcţie de pe teren. În plus, construcţiile s-au oprit la patru etaje. În aceste condiţii, mai ales că beneficiarul a fost de bună-credinţă şi a plătit amenda, am fost de acord cu intrarea în legalitate a construcţiilor de pe Negoiu nr. 16", explica primarul Sorin Apostu pentru ZIUA de CLUJ. El aprecia că, oricum, răul a fost făcut şi preciza că municipalitatea a fost de acord cu intrarea în legalitate, având în vedere şi locatarii care şi-au achiziţionat apartamente în blocul ilegal, de asemenea cu bună-credinţă, fără să cunoască situaţia reală a imobilelor.

ZIUA de CLUJ a prezentat în 2008 povestea celebrei amenzi de un miliard (de lei vechi - n. red.) a primarului Emil Boc şi a celui care a ajuns să o plătească. Omul transformat de Emil Boc în exemplu negativ, Tudor Manole, creştea păuni în Făget şi se asociase cu Ioan Irimieş pentru a construi locuinţe pe Aleea Negoiu nr. 16. Manole a fost cel care a achitat sancţiunea de 100.000 de lei şi a declarat că "a picat de fazan" în toată povestea. Manole, proprietarul unui teren în suprafaţă de 6.665 de metri pătraţi, situat la intersecţia străzilor Bâlea cu Aleea Negoiu, s-a asociat cu Ioan Irimieş în vederea construirii unui ansamblu de blocuri. Afacerea a rămas "antologică" întrucât în toamna lui 2006 Tudor Manole era amendat cu suma de un miliard de lei vechi, fiind şi primul investitor sancţionat astfel pentru construirea fără autorizaţie a trei imobile.

Cercetările au arătat că la această adresă se construiseră din 2004 două blocuri, ambele fără autorizaţie, iar investitorii începuseră construcţia unui al treilea imobil. Certificatul de urbanism prevedea pentru Negoiu 16 un regim de înălţime de P+2. Cu toate acestea, blocul construit şi vândut avea un regim de înălţime de D+P+4E+M. "Ca şi Irimieş sunt mulţi în Cluj, eu am întrebat şi atunci când a fost treaba cu primăria, în 2006: de ce nu întrerupe primarul din fază incipientă lucrările? Dar nimeni nu m-a ascultat, au tăiat declaraţia cu foarfeca", a declarat Tudor Manole pentru ZIUA de CLUJ, menţionând că se consideră o victimă, "un fazan" în toată afacerea prin care autorităţile au încercat să dea o lecţie de bună purtare investitorilor imobiliari.