Cum scoatem Clujul din mizerie. O delegaţie merge la premier

Cum scoatem Clujul din mizerie. O delegaţie merge la premier
Prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj merg împreună, cu jalba, la premierul Dacian Cioloş.

Prefectul Gheorghe Vuşcan şi preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Mânzat, vor merge la premierul Dacian Cioloş în încercarea de a scoate Clujul de sub gunoaie.

Primarii de comunităţi mari, la sfat cu şefii judeţului

Municipiul Cluj-Napoca, unde problema depozitării deşeurilor a fost rezolvată prin deschiderea, anul trecut, a unei rampe temporare, este singurul liniştit; celelalte oraşe şi comune din judeţ au probleme serioase. Firmele care le deservesc nu mai au unde duce deşeurile şi au început să lase tomberoanele pline în faţa caselor şi blocurilor. Luni, primarii celor mai importante comune din judeţ, a căror imagine este afectată taman când să înceapă campania electorală, au avut o întâlnire cu prefectul şi cu conducerea consiliului judeţean. În urma acestei discuţii, s-a decis ca Gheorghe Vuşcan şi Marius Mânzat să obţină o întâlnire cu premierul Dacian Cioloş.

6

primari au participat la discuţiile despre deşeuri: Floreşti, Apahida, Gilău, Baciu, Viişoara şi Mihai Viteazu.

„S-a decis ca undeva după sărbători să facă demersuri, să încerce intrarea la prim-ministru. Primarii de comunităţi mari din judeţ fac şi ei un punct de vedere, cu care să meargă prefectul şi preşedintele consiliului judeţean la Bucureşti. Noi cerem câteva modificări legislative. Vrem ca guvernul să ne asigure măsuri tranzitorii de depozitare temporară până la finalizarea CMID (Centrul de Management Integrat al Deşeurilor n.r.). Să se poată folosi vechea rampă sau să facem alta, în proximitate. Cerem inclusiv modificarea legislaţiei privind exproprierile, să facem exproprieri de urgenţă, ca la autostrăzi, să putem să luăm teren. Solicităm de asemenea să se modifice termenul de „stocare temporară" şi să se prevadă că putem depozita temporar până la dechiderea CMID", a explicat Călin Tuluc, vicepreşedintele CJ Cluj.

„Problema e tragică, tot judeţul Cluj e o mare groapă de gunoi. Acum toată lumea trebuie să ducă deşeurile la Oradea, la Odorheiu Secuiesc, la Sibiu, unde te lasă. Noi suntem acţionari la Quatro Eco Salub, împreună cu Floreşti, Căpuşu Mare şi Măguri-Răcătău, dar firma nu mai face faţă. Directoarea îmi spune că peste 82% sunt numai costurile cu transportul deşeurilor, sunt costuri foarte mari", a afirmat şi Dumitru Sfârlea, primarul Gilăului.

Primarul din Floreşti ameninţă că va liberaliza piaţa gunoaielor. „Există variantă legală prin care dacă un agent economic nu poate să facă faţă în ceea ce înseamnă oferirea unui serviciu, să fie deschisă piaţa, să vină toţi cei care vor dori să vină, astfel încât cetăţenul să fie mulţumit . Va fi un pas destul de greu de făcut, dar de durată şi ar putea să ducă şi o scădere a preţului la gunoi", a spus Horia Şulea.

CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, şi care trebuia finalizat în octombrie 2014. Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoare contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

La sfârşitul anului 2014, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care execută lucrările la centru. Anul acesta, licitaţia pentru CMID va fi refăcută.

Cum s-a rezolvat problema la Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca s-a descurcat foarte bine în problema gunoaielor. Vâzând că CMID are mari întârzieri, primăria a însărcinat RADP să ceară autorizaţie de mediu şi să construiască o rampă temporară. Aceasta s-a deschis la mijlocul lunii octombrie 2015, după ce - timp de patru luni - şi municipiul şi-a trimis gunoaiele la Alba Iulia şi Oradea. Rampa temporară avea iniţial capacitatea de 96.000 de tone, dar din octombrie până acum RADP a mai cumpărat teren şi a mărit capacitatea la 358.000 de tone, potrivit unui răspuns al RADP la o solicitare a ZIUA de CLUJ. Regia intenţionează să mai construiască o rampă, „cu scopul de a permite o exploatare cât mai bună a activităţii de reciclare a deşeurilor de ambalaje din deşeurile principale amestecate".

Regia a încheiat contracte cu trei societăţi, pentru valorificarea şi procesarea deşeurilor. În documentul primit la redacţie se mai arată că, între octombrie 2015 şi martie 2016, în rampă au intrat 50.000 de tone de deşeuri. O parte dintre acestea au fost transferate la Aleşd. Autorizaţia de mediu pentru rampa RADP este valabilă până în 2020.

„Noi nu putem să facem o astfel de rampă temporară. Am fi putut însărcina RAADPP cu această misiune, dar din păcate regia s-a desfiinţat", a dezvăluit vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Călin Tuluc.


DECLARAŢIE
„Ne-am gândit la un mecanism prin care asociaţia ADI Eco Metropolitan să subvenţioneze transportul către zonele de depozitare finale. Momentan ne gândim la asta, nu avem încă o soluţie finală"
Călin Tuluc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj

 

Comenteaza