Cum se apără şeful de la drumuri de versantul care surpă "centura de diamant"

Cum se apără şeful de la drumuri de versantul care surpă
Şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Ion Pantelimon, se disculpă, afirmând
că nu el a girat dezastrul de la centura Vâlcele Apahida, aruncând vina pe reprezentanţii PNL. În replică, liberalii spun că Pantelimon minte.

Omul PDL de la şefia drumurilor, Ion Pantelimon, afirmă că a lipsit o perioadă din instituţie (din 2007 până în 2009), când a fost înlocuit de liberalul Eugen Cecan. În această perioadă, susţine el, ar fi intervenit o serie de majorări de costuri în proiect. Când a revenit pe funcţie, s-a văzut nevoit să continue lucrările aşa cum le-a găsit. Ulterior a apărut şi problema cu versantul care alunecă, de la km 4+900 până la km 6+900, fiind nevoit să contracteze lucrări suplimentare de consolidare. El spune că nu ştia că firma pe care a contractat-o este falimentară. Cecan s-a arătat revoltat de spusele lui Pantelimon, precizând că acest contract a fost licitat încă din 2006, constructorii venind cu propriul proiect, care a fost respectat întocmai.

După ce s-a surpat zidul care susţine versantul de pe traseul centurii Vâlcele-Apahida, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), Ion Pantelimon, a găsit de cuviinţă să facă unele precizări. El a menţionat că în perioada în care s-a derulat cea mai mare parte a lucrărilor la centură, el nu se mai afla la conducerea instituţiei, fiind înlocuit pe linie politică de liberalul Eugen Cecan. "S-a tot discutat pe marginea traseului ales pentru această centură, ni s-a reproşat că nu s-au făcut modificări, deşi s-a ştiut că terenul are probleme. Trebuie să se ştie însă că eu nu am fost prezent în momentul în care s-au derulat lucrările. Am licitat lucrarea în 2006 şi am ajuns la etapa de exproprieri. Apoi am plecat şi m-am mai întors în ianuarie 2009, când lucrările la structură erau finalizate în proporţie de 80%, cu tot ce înseamnă poduri, viaducte şi aşa mai departe. Tot ce puteam să fac a fost să merg mai departe cu traseul, pentru turnarea asfaltului", susţine Pantelimon. Ca să fie şi mai convingător, acesta a precizat că una dintre cheltuielile suplimentare care s-au făcut în lipsa sa vizează construcţia unui viaduct, în zona satului Gheorgheni, care nu era neapărat necesar, dar care s-a construit în ipoteza că zona ar avea potenţial. Pentru acest viaduct s-au cheltuit peste 28.400.000 de lei.

Insinuările lui Pantelimon au fost aspru criticate de liberalul Eugen Cecan. "Domnul Marius Nicoară a combătut de la bun început acest proiect, promovat de Emil Boc, din pricina traseului nefavorabil. Cum poate să vină acum domnul Pantelimon să spună că noi suntem de vină? Când am venit eu la DRDP, acest proiect era licitat deja şi demarat în proporţie de 4%. Eu l-am dus până la 65%, pentru că nu mai era nimic de făcut. În toată perioada cât am stat la DRDP am respectat întocmai contractul atribuit de domnul Pantelimon", a spus Cecan. El a precizat că, deşi constructorii (italienii de la Pizzarotti) au venit cu variante de costuri suplimentare, nu le-a acceptat. "Să vină domnul Pantelimon cu acte şi să arate când şi unde am semnat eu vreo modificare de traseu. Constructorul a câştigat o licitaţie pe traseul pe care îl vedem, iar contractul trebuia respectat. Schimbările trebuiau să apară din momentul când s-au făcut studiile geo şi când s-a prezentat proiectul. Atunci domnul Pantelimon ce-a făcut?", a spus Cecan.

În 2009, când Pantelimon s-a reîntors la conducerea DRDP, s-a ajuns la concluzia că traseul urmărit de constructor nu este cel mai potrivit, din pricina alunecărilor de teren din zonă. "A apărut această zonă cu probleme, la kilometrul 4+900 - 6+900, şi am fost nevoiţi să contractăm lucrări suplimentare pentru consolidare. Acest lucru se întâmpla în 2011. Aşa a fost contractată firma maghiară Vegyepszer, în asociere cu societatea Diferit", a informat Pantelimon. Conform contractului pentru consolidarea versantului cu probleme şi continuarea lucrărilor la o porţiune de circa 2,6 km, Vegyepszer are obligaţii în proporţie de 80%, iar Diferit de 20%. Concret, rolul Vegyepszer este de a se ocupa de consolidări, în timp ce Diferit se ocupă de asfalt. Numai că societatea Vegyepszer se află în procedură de insolvenţă, iar de câteva săptămâni bune este de negăsit.

Surse din DRDP au informat, pentru ZIUA de Cluj, că în ultimele luni nu s-a mai lucrat nimic la centură, deşi firma avea obligaţia să lucreze în permanenţă la consolidarea versantului. Mai grav este că între timp tot ce s-a lucrat este compromis din pricina alunecărilor de teren. Pe mai multe porţiuni, zidul de susţinere a versantului s-a rupt în bucăţi, iar vremea nefavorabilă ameninţă să creeze şi mai multe pagube. Pantelimon afirmă că nu ştia anul trecut că firma Vegyepszer este în faliment, pentru că procedura judiciară se desfăşura în Ungaria, iar firma a participat la licitaţia DRDP prin sucursala deschisă în Oradea. "Ce pot să spun este că noi am avut grijă şi am cerut în garanţie o firmă care să vină să preia obligaţiile Vegyepszer, în cazul în care aceasta nu îşi va putea duce obligaţiile contractuale la bun sfârşit. În acest demers am cerut consultanţă şi de la ANRMAP.

Astfel, Vegyepszer a venit în asosciere cu firma Bonn", a explicat Pantelimon. Numai că şi firma Bonn a fost preluată de firma Keller Construct, care în mod normal ar trebui să-şi asume obligaţiile Vegyepszer. "În cazul în care nu o fac, îi putem acţiona în instanţă", a spus Pantelimon. Oricum, el nu exclude posibilitatea ca pentru finalizarea lucrărilor la centură să încheie un alt contract cu o nouă firmă. "Costurile pentru susţinerea acestui versant sunt de 40.388.000 de lei, din care noi nu am cheltuit decât 21.000.000 de lei. Deşi Vegyepszer a lucrat mai mult, nu le-am plătit pentru că avem pretenţia să termine tot. În două-trei săptămâni decidem dacă mai continuăm cu ei sau mergem mai departe cu un nou constructor", a precizat Pantelimon. Lucrările la centura Vâlcele-Apahida s-au triplat din 2006 şi până în prezent. Iniţial, s-a contractat lucrarea la peste 50 de milioane de euro, ca în final să se ajungă la peste 157 de milioane de euro.

 

Comenteaza