Cum se construieşte în Cluj: septembrie, ultimul bal

Planul Urbanistic General (PUG) Cluj va intra în şedinţă de consiliu local spre aprobare până cel târziu la finele lunii septembrie, a declarat primarul Sorin Apostu. Specialiştii desemnaţi de primărie să avizeze în prealabil noul PUG şi-au încheiat misiunea şi au tranşat toate nemulţumirile clujenilor legate de documentul care va guverna viitoarea politică de construire în municipiu. Acum se aşteptă avizele instituţiilor statului şi mai este nevoie de avizarea documentaţiei de către Ministerul Transporturilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Agenţia de Mediu şi Ministerul Culturii.

Arhitectul Adrian Borda, membru al echipei care lucrează la PUG, a menţionat că în aceste săptămâni se adună încă avizele de la instituţiile care trebuie să îşi dea acordul pentru documentaţia care va reglementa modul de construire în oraş. "Se tot strâng avize. Pe multe dintre cele necesare le avem. Dintre cele care încă mai lipsesc, pe cel mai important îl aşteptăm de la Ministerul Transporturilor. Documentaţia a fost transmisă", a menţionat Borda.

Primarul Sorin Apostu a declarat că PUG Cluj este gata şi, după avizarea sa de către instituţiile de la nivel central, se va intra în Consiliul Local (CL) pentru avizare. "Imediat după ce se vor obţine toate avizele, vom intra cu documentaţia în Consiliul Local pentru a fi aprobată. Comisia specială pe care am desemnat-o a verificat planşele şi a tranşat toate corecturile, în urma sesizărilor venite după etapa de consultare când au fost afişate pe site principalele modificări aduse de noul PUG. Vreau să intrăm cu PUG în CL până cel târziu la finalul lunii septembrie", a afirmat edilul clujean.

Oficialul din fruntea oraşului a desemnat o comisie de specialişti care să avizeze în prealabil noul PUG în mai 2011, pentru a avea un punct de vedere avizat înainte de a accepta documentaţia. În comisie s-au regăsit arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, şeful Direcţiei de Urbanism din cadrul primăriei, Corina Ciuban, şeful Serviciului de Urbanism, Adina Mitrea, Doina Zaharia, din cadrul aceluiaşi serviciu, dar şi urbaniştii Sorin Scripcariu, Adrian Iancu şi Corina Popşe. "S-au primit circa 800 de cereri, recomandări sau sesizări venite de la clujeni, referitoare la prevederile din noul PUG. Majoritatea s-au soluţionat în favoarea cetăţenilor, dacă nu au contravenit principiilor care stau la baza noul PUG. De exemplu, în cazul cetăţenilor ale căror terenuri au fost încadrate prin erori ca spaţii verzi, s-a schimbat încadrarea. De asemenea, s-au lămurit mai multe situaţii legate de Planurile Urbanistice Zonale care nu au produs efecte, dar şi de cele care produseseră efecte şi acestea nu apăreau în viitoarea documentaţie de urbansim. Un alt exemplu este cel al străzilor Maramureşului sau T. Vuia, unde s-au prevăzut retrageri de la stradă care să permită în viitor lăţirea arterelor. S-a renunţat la această prevedere pentru că cetăţenii nu au înţeles că era o prevedere pe termen lung şi nu însemna că mâine cineva le va dărâma locuinţele", au informat reprezentanţii primăriei. Aceştia au adăugat că reprezentanţii comisiei speciale desemnată de primar au lucrat şi au verificat toate aspectele semnalate de cetăţeni.

Primarul a declarat pentru ZIUA de CLUJ că până în prezent noul PUG al oraşului a fost avizat de către Ministerul Apărării, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Direcţia Apelor Someş-Tisa, Transgaz, Direcţia Agricolă, Serviciul Român de Informaţii, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Electrica, E.ON Gaz, Direcţia Silvică, Romtelecom, Agenţia pentru Resurse Minerale. "Avizul de la Ministerul Culturii este pe drum. De asemenea, de la Mediu aşteptăm soluţia finală pe documentaţie, după ce s-au operat modificările în urma sesizărilor primite. Ne mai lipseşte avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi avizul de la Ministerul Transporturilor, care trebuie să se pronunţe în privinţa noii piste a aeroportului şi asupra devierii Someşului", a precizat oficialul clujean.

De contractul pentru PUG Cluj se ocupă Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), câştigătoare a licitaţiei organizate de primărie în 2009 cu o ofertă de 2,4 milioane de lei fără taxa pe valoarea adăugată (peste 660.000 de euro). UTCN s-a asociat cu Planwerk (arhitecţii Eugen Pănescu, Adrian Borda şi Şerban Ţigănaş) şi Bogart. Potrivit datelor transmise de municipalitate, subcontractanţii declaraţi sunt Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, DASAT Invest şi ISH România. Contractul a fost semnat la începutul lunii iunie 2009, ceea ce înseamnă că PUG-ul ar fi trebuit să fie gata la finalul lui 2010. Potrivit primarului, s-a plătit aproape un sfert din valoarea contractului pentru actualizarea PUG-ului. Actualul PUG a fost prelungit ca valabilitate până la aprobarea noii documentaţii de urbanism, în aşa fel încât să nu existe probleme legate de autorizarea construcţiilor în oraş. Oficialii primăriei au explicat că procesul de avizare este cel care a ţinut în loc finalizarea contractului pentru noul PUG şi de aceea este nevoie de mai mult timp, pentru că documentaţia trebuie predată de contractant, cu toate avizeze legale.

Ce aduce noul PUG

În noul PUG oraşul a fost împărţit în trei zone: Clujul actual (unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale), zona de urbanizare (în care e inclusă şi zona Borhanci), de 2.143 de hectare, şi zona de restructurare, de 593 de hectare (care se suprapune peste fosta zonă industrială, de 343 ha, şi un parcelar riveran arterelor de circulaţie, de 250 ha). Din totalul suprafeţei oraşului, 60% reprezintă zona de locuinţe - 1.660 ha, zona mixtă reprezintă 47 ha, zona de instituţii şi servicii - 25 ha, zona de activităţi economice - 197 ha şi zona verde nou-constituită - 147 ha. În ce priveşte zona centrală, porţiunea protejată va creşte la 614 hectare, unde sunt incluse Canalul Morii şi râul Someş, unde zona protejată a crescut de la 9 la 60 ha. Există reglementări clare privind spaţiile verzi, care arată că parcela pe care se construieşte nu poate avea mai puţin de 20% spaţiu verde, indiferent de încadrare, şi se merge până la 40% în cazul locuinţelor individuale.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA