Cum se încearcă blocarea Clujului de către vecini

Lipsa unei politici regionale care să implice dezvoltarea unitară a infrastructurii creează sincope şi blocaje majore în cazuri particulare ale unor proiecte locale importante. Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, de pildă, a devenit, se pare, principala piedică în calea "fericirii" unor judeţe precum Mureş sau Bihor, deşi, în mod firesc, reacţia autorităţilor vecine ar trebui să fie tocmai inversă, consideră preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe. Vecinii ar trebui să se agaţe de Cluj ca de un centru al salvării, şi nu să acţioneze individual şi haotic, crede oficialul.

Goana haotică a autorităţilor locale din Mureş şi Oradea pentru a-şi moderniza propriile aeroporturi doar cu scopul de a concura Clujul nu reprezintă decât un prejudiciu adus ideii de dezvoltare regională, consideră şeful administraţiei judeţene, Alin Tişe. Atât pentru aeroportul din Mureş, cât şi pentru aeroportul din Oradea şi pentru cel din Cluj s-au făcut planuri de modernizare, s-au depus proiecte pentru obţinerea de fonduri europene, s-a apelat inclusiv la guvern. De altfel, presa locală a detaliat pe larg despre aceste iniţiative ale autorităţilor locale. Aceste demersuri nu fac însă decât să atragă concurenţa între judeţele care, de fapt, ar trebui să se alieze. Pentru că, de pildă, pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare nu se acordă finanţare europeană decât unui singur aeroport din regiune.

Conform datelor din programul de finanţare, foarte rar se aprobă finanţări europene pentru două aeroporturi situate la o distanţă de sub 200 km. Cu toate acestea, atât Clujul, cât şi Mureşul şi chiar şi Oradea se străduiesc să câştige bani pentru propriul aeroport. Mai mult, conform presei din Bihor, pentru aeroportul din Oradea s-au făcut demersuri inclusiv la guvern. CJ Bihor ar fi primit promisiuni că poate obţine de la guvern peste 30 de milioane de euro pentru modernizarea aeroportului din Oradea. "Asta înseamnă să acţionezi fără a avea o politică regională de dezvoltare a infrastructurii. Pentru că în prezent aeroportul din Oradea nu depăşeşte un trafic de câteva mii de pasageri pe an şi niciodată nu va reuşi să ajungă la capacitatea aeroportului din Cluj, care în prezent are un trafic de peste un milion de pasageri pe an", a comentat liderul CJ Cluj, Alin Tişe.

În opinia sa, modernizarea aeroportului din Oradea nu reprezintă absolut nici o garanţie pentru creşterea traficului atât timp cât pasageri mai mulţi nu există. De asemenea, lupta autorităţilor din Mureş de a concura cu Clujul în privinţa dezvoltării traficului aeroportuar nu va determina niciodată schimbarea polului de dezvoltare care acum şi în viitor va rămâne tot Clujul. "Tot ce se va întâmpla este ca în continuare să asistăm la o veşnică concurenţă între aceste obiective de infrastructură, şi aici mă refer atât la aeroporturi, cât şi la drumuri şi la toate celelalte obiective, în condiţiile în care ele ar trebui să crească şi să se dezvolte unitar, fără a se încurca unul pe celălalt. Iar un exemplu de unitate este cel al proiectului derulat de Compania de Apă Someş, care administrează o reţea ce cuprinde inclusiv zone importante din judeţul Sălaj", a comentat Tişe.

El mai crede că această mândrie locală nu reprezintă decât cheltuieli inutile din bugetul de stat, din banul public. "Când te-ai înhămat să bagi o groază de bani în modernizarea unui aeroport, trebuie să vezi dacă este rentabil. Ce rost are să consumăm noi banii publici, când există societăţi private care ar trebui să aibă exclusiv acest scop de a rentabiliza aceste aeroporturi, de pildă. Pentru că la acest moment noi subvenţionăm din bani publici aeroporturile şi inclusiv companiile aeriene care vin şi au tot felul de reguli. Încă la noi mai este cumva, pentru că traficul aerian este foarte mare, dar judeţul Mureş, de pildă, investeşte o groază de bani pentru a avea certitudinea că îşi menţine acolo câteva companii aeriene. Şi atunci mă întreb dacă este normal ce se întâmplă, pentru că este evident că aceste cheltuieli nu se justifică. Sectorul privat ar trebui să se ocupe de toată această strategie de dezvoltare a aeroporturilor", crede Tişe.

Există, de asemenea, posibilitatea ca toate aeroporturile din regiune să fie incluse într-un program comun de dezvoltare, prin crearea unei companii regionale. "Noi am avea capacitatea de a funcţiona şi de a gestiona aceste aeroporturi la comun, însă o astfel de decizie nu poate fi luată decât de consiliile judeţene", a ţinut să precizeze directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, David Ciceo.