Curăţarea munţilor de zăpadă dintre pietoni şi maşini, prea scumpă pentru primărie

Strategia primăriei privind maldărele de zăpadă care au rămas în oraş după curăţarea carosabilului şi a trotuarelor nu vizează aşteptarea primăverii şi a topirii zăpezii. Munţii de zăpadă vor dipărea, însă lent. Oficialii primăriei susţin că firmele de salubritate nu au destule utilaje pentru îndepărtarea zăpezii, motiv pentru care procesul se derulează în ritm scăzut. În schimb reprezentanţi ai celor două societăţi, Rosal şi Brantner Servicii Ecologice, spun că administraţia locală nu îşi permite să plătească serviciile de curăţare şi încărcare a zăpezii de pe toate arterele din oraş, motiv pentru care neaua este îndepărtată în funcţie de comenzile pe care le face primăria.

"Noi încărcăm zăpada îndepărtată de pe carosabil şi trotuare după un program pe care primăria ni-l înaintează. La anumite ore, de pe anumite străzi. Dacă ar fi după noi, am fi adunat până acum tot surplusul de zăpadă din oraş şi l-am fi cărat din oraş, însă aceasta înseamnă că primăria trebuie să plătească mult mai mult pentru aceste servicii. Noi nu putea face acest lucru pe gratis, nici primăria nu îşi permite decât un anumit grafic", a explicat Sergiu Hosu, directorul Rosal Cluj, societatea care se ocupă de jumătatea vestică a oraşului. Reprezentantul Brantner Servicii Ecologice, Eugen Vereş, a afirmat că pe sectorul de est al Clujului s-a intervenit pentru curăţarea şi îndepărtarea zăpezii care a rămas după deszăpezire, în special în staţiile de autobuz de pe arterele principale. "Tarifele la care plăteşte primăria aceste servicii sunt cele aprobate prin hotărâre a Consiliului Local (peste 6 lei pe metru cub pentru curăţarea şi încărcare zăpezii - n. red.). Toate lucrările de acest gen le facem la comandă, după cum dispune primăria", a menţionat Vereş.

Primarul interimar Radu Moisin a declarat că activitatea de îndepărtare a munţilor de zăpadă din oraş se derulează mai lent pentru că firmele nu au destule utilaje. Dacă vor fi folosite şi cele de intervenţie pentru încărcarea zăpezii, consideră Moisin, ar fi pusă în pericol activitatea de deszăpezire, mai ales că avertizările privind ninsorile nu s-au încheiat. "Nu vom aştepta topirea zăpezii ca să dispară zăpada depozitată în oraş. Ne dorim să se încarce cât mai mult. Am dispus ca firmele să încarce mai întâi zăpada din zona centrală, apoi pe cea din cartiere. Nu este adevărat că nu ne permitem factura de curăţare a zăpezii. Motivul real este că societăţile nu au destule utilaje. Rosal are trei tractoare speciale dotate cu o cupă, Brantner doar unul. Am cerut sâmbătă să îşi mai procure utilaje. Dacă ar transforma celelalte utilaje, ar rămâne descoperit serviciul de deszăpezire, iar avertizările privind ninsorile nu s-au încheiat", a spus primarul interimar.

Potrivit datelor furnizate de primărie plăţile efectuate către firmele de salubritate pentru intervenţiile din această iarnă se cifrează la peste 814.000 de lei. "Brantner are facturi acceptate la plată de 364.176 de lei, iar Rosal facturi de 450.567 de lei", au menţionat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei.

Reprezentanţii Rosal spun că profitul la o intervenţie pe toate străzile din urgenţa I, II şi III este de 4.600 de lei, în condiţiile în care societatea utilizează doar sare ca material antiderapant. "Contractul prevedere intervenţia cu 70% sare şi 30% nisip, iar noi folosim doar cloruri, de sodiu şi de magneziu, iar primăria ne decontează conform contractului. Dacă am merge pe acesta, profitul ar fi de aproximativ 4.000 de euro. Străzile nu se strică din cauza intervenţiilor cu sare, ci pentru că asfaltul folosit nu este de calitate", a precizat Hosu. Oficialii Brantner spun că profitul la o intervenţie al societăţii este de aproximativ 2.300 de lei şi că societate merge pe condiţiile asumate prin contract şi utilizează ca material antiderapant şi nisipul. "Rosal încasează mai mult pentru că sunt mai isteţi şi mai diplomaţi la întocmirea facturilor", a adăugat Vereş.

"Diferenţa de sumă între Rosal şi Brantner se regăseşte în numărul mare de artere în pantă care există în sectorul de vest, cel al firmei Rosal. Pe străzile în pantă este nevoie de intervenţii suplimentare. În legătură cu gropile de pe carosabil, după deszăpezire, iarna aceasta, ca şi iarna trecută, ele au apărut în zona de intervenţie a firmelor de utilităţi, ceea ce spune mult despre calitatea asfaltului folosit. Noi am făcut apel către E.ON Gaz şi căte Compania de Apă să aibă în vedere felul în care refac carosabilul după intervenţii, mai ales că aceste lucrări sunt în garanţie (un an de zile, potrivit datelor furnizate de primărie - n. red.)", a spus primarul Rasu Moisin.

Firmele de salubritate Rosal şi Brantner Servicii Ecologice au fost penalizate de administraţia locală cu câte două sancţiuni de la Poliţia Locală, fiecare de 2.500 de lei, pentru că nu au intervenit prompt pe anumite artere din oraş, la ninsorile din ultimele săptămâni. Ambele societăţi au anunţat că vor contesta sancţiunile.