Dacă v-aş bloca accesul pe strada pe care locuiţi, ce-aş păţi, domnule viceprimar?

Piaţa Gării e blocată inutil de două săptămâni. Dacă în prima săptămână s-au făcut că lucrează, în cea de a doua constructorul, ABED NEGO din Oradea, a lipsit cu desăvârşire de pe şantier. Firma care ar trebui să unească pasajele subterane din Piaţa Gării aparţine unui fost subordonat al viceprimarului Gheorghe Şurubaru.

Aşa cum a promis, ZIUA de CLUJ va monitoriza săptămânal evoluţia şantierului care ar trebui să unească pasajul pietonal din Piaţa Gării cu pasajul CFR, care subtraversează liniile de cale ferată şi care blochează, începând din 17 septembrie, zona Pieţei Gării cuprinsă între gară şi refugiul de tramvai, pe toată lăţimea gării. Aşa cum explicam în urmă cu o săptămână, nu o facem pentru că ar fi cel mai important proiect de infrastructură derulat pe teritoriul municipiului.

Ba chiar utilitatea lui e mai mult decât discutabilă, în condiţiile în care pasajul de sub gară este folosit doar pentru scurtarea drumului spre str. Fabricii de Chibrituri, accesul la peroane fiind posibil pe o cale terestră, în vreme ce pasajul de sub piaţă e practic inaccesibil, fiind un veritabil focar de infecţie, care duhneşte a excremente, populat doar de oameni fără adăpost, de practicante a celei mai vechi meserii din lume şi de reprezentanţii unei etnii căreia o lege cretină nu ne permite să-i spunem pe nume. Am decis, totuşi, să monitorizăm acest şantier pentru a oferi autorităţilor municipale un exemplu concret şi verificabil de mod de lucru în bătaia de joc a cetăţeanului, practicat, fără excepţie, de toate firmele tocmite de primărie să refacă infrastructura oraşului.

"Nu te apuca de mai mule lucruri deodată, că nu-l termini pe niciunul. Dacă te-ai apucat de un lucru, fă-l până la capăt şi abia apoi apucă-te de altceva", e sfatul pe care orice părinte sănătos la cap îl dă copilului său. Pesemne patronii firmelor care au spart Clujul anul acesta nu dau doi bani pe sfaturile părinteşti. Lucrurile sunt foarte simple. Niciuna dintre firmele care au tras „lozurile câştigătoare" nu au capacitatea umană şi tehnică să lucreze simultan pe toate proiectele şi loturile obţinute. Cu toate acestea, ţin neapărat să-şi marcheze teritoriul pentru a putea apoi şantaja primăria impunând adiţionale pe bandă rulantă, umflând devizul lucrărilor cu pompa. Cu o stradă săpată îi va fi mai greu, la o adică, municipalităţii să rezilieze contractul constructorului, să piardă vremea prin tribunale şi apoi cu organizarea unei noi licitaţii. Drept urmare, hapsâni, patronii companiilor de construcţii, sparg cam peste tot, sau împrejmuiesc zona şantierului, cum e cazul la gară, şi apoi încep să lucreze când, cât şi pe unde au chef. Abia câte un termen electoral, cum a fost cel impus de Emil Boc, cu finalizarea căilor rutiere pe câteva artere în prima zi de şcoală, îi mai bagă în priză şi lucrează o zi, două la turaţie maximă, după care... relaxare.

Spre exemplu, de pe str. Horea (nu mai repet de ce insist cu această arteră) muncitorii au dispărut aproape cu desăvârşire după 15 septembrie, deşi oamenii continuă să-şi rupă încălţările sau, Doamne fereşte, picioarele, pe trotuarele sparte, acoperite cu pietriş şi abandonate. De asta clujenii blesteamă în zadar când trebuie să conducă bară la bară sau să circule prin Capitala Europeană a Tineretului în condiţii mai vitrege decât pe uliţele ultimului cătun. De asta sensul giratoriu de la intersecţia străzilor Primăverii cu Islazului stă spart şi abandonat de săptămâni în şir.

De asta pe direcţia spre Colina maşinile se înghesuie cu tramvaiele pe o singură bandă din vremuri imemoriale. De asta studenţii de la Electro trebuie să se încalţe cu cizme de cauciuc sau cu bocanci de munte pentru a ajunge la cursuri pe str. Bariţiu. De asta benzile de pe mijlocul străzii Moţilor stau săpate de luni întregi. De asta, muncitorii au ras stratul de asfalt din faţa Operei Maghiare, au descărcat câteva basculante de pietriş după care au dispărut din zonă. Sunt convins că cititorii ZIUA de CLUJ pot continua încă mult şi bine lista de exemple. Şi să vă spun un "secret": nici măcar nu mă interesează de ce firmele angajate de primărie îşi bat joc în asemenea hal de clujeni. Mă interesează, în schimb, al naibii de mult de ce mai marii primăriei, pe care noi îi plătim să ne poarte de grijă, le permit să-şi bată joc de noi.

Despre şantierul „adoptat" de ZIUA de CLUJ multe lucruri n-avem a vă spune, pentru că în cea de a doua săptămână de existenţă nu s-a întâmplat absolut nimic, n-a apărut picior de muncitor prin zonă, drept pentru care am făcut „economie" de aparat foto pentru că aveam deja în arhivă pozele făcute săptămâna trecută. Cu alte cuvinte, firma constructoare (vom ajunge şi la ea puţin mai jos) a blocat complet aiurea, timp de o săptămână, o bucată de arteră şi un rând de parcări din faţa gării.

Încercând să aflăm cum au fost sancţionaţi de primărie cei care şi-au permis să blocheze fără motiv un spaţiu public, l-am întrebat pe viceprimarul Gheorghe Şurubaru ce sancţiune l-ar paşte pe reporter dacă, în semn de protest, i-ar bloca acestuia, pentru o zi întreagă, accesul pe strada pe care locuieşte. „Nu înţeleg ce legătură are? Acolo, în faţa gării se va săpa. Mai sunt câteva devieri de utilităţi de făcut, după care se va săpa. Oricum, acolo nu se blochează nici o arteră, pentru că nu se va mai circula pe acolo; vor fi zonă pietonală şi staţie de taxiuri. Prin Piaţa Gării se va circula exact cum se circulă acum", a venit replica lui Şurubaru.

Aha, am mai aflat o veste proastă: în „înţelepciunea" lor, edilii Clujului au decis că traficul sugrumat care se desfăşoară acum prin bucata din Piaţa Gării rămasă circulabilă, în care maşinile se „calcă pe picioare" cu tramvaiele e soluţia optimă de viitor. Şi noi credeam că e doar un chin temporar până se vor închide dracului şantierele. Trăiască zona pietonală din faţa gării, că tare mult i se simţea lipsa!?!

Şi acum să vorbim puţin de firma care ar trebui, dar nu o face, să lucreze la foc continuu pentru Marea Unire a celor două pasaje de o inutilitate monumentală demonstrată mai sus. Dar, mai întâi, de ce l-am abordat pe „vicele" Şurubaru? Păi un motiv ar fi că el a fost cel care a anunţat lansarea şantierului şi, în discuţia cu ZIUA de CLUJ, a confirmat că, din partea primăriei, el este cel care răspunde de şantier. Înainte de a trece mai departe, să menţionăm faptul că, la momentul menţionat, Şurubaru a minţit prin omisiune.

„Cel puţin trei luni" a spus el că va fi blocată piaţa gării cu acest şantier. În realitate, contractul cu executantul prevede un termen de 12 luni pentru finalizarea şi predarea lucrării, dintre care două luni pentru proiectare. Presupunând că încercuirea zonei cu panouri metalice s-a făcut după proiectare, când se putea începe execuţia, ar rămâne zece luni, adică nu va fi gata mai repede de miezul verii viitoare. Până să dezvăluim numele constructorului, mai facem o menţiune importantă: înainte să fie ales viceprimar, Şurubaru a fost directorul Regionalei Cluj CFR SA, adică şef peste infrastructura CFR din şase judeţe, printre care şi Bihor.

Contractul, în valoare de 6,15 milioane de lei (taxa pe valoarea adăugată inclusă) a fost adjudecat de asocierea dintre ABED NEGO COM (lider de asociaţie) şi AQUACONS SRL, ambele din Oradea. Dacă despre AQUACONS n-am reuşit să aflăm mare lucru, despre ABED NEGO şi proprietarul său am aflat o mulţime de lucruri extrem de interesante cu ajutorul colegilor de la ebihoreanul.ro.

ABED NEGO este un fel de DIFERIT de Oradea, firmă abonată la mai toate contractele cu primăria orădeană. Dar acolo culmea tupeului merge chiar mai departe, dirigenţia şantierelor unde lucrează ABED NEGO este câştigată, îndeobşte, de Arhitectural Construct, firma soţiei patronului ABED NEGO, Daniela Ionaşcu. Cu alte cuvinte, soţia verifică, vezi Doamne, în numele primăriei, modul în care firma soţului respectă contractul şi legea. Dumnezeule, în ce ţară trăim?!? La Cluj încă n-a fost selectată firma care va asigura dirigenţia şantierului de la gară. Abia aşteptăm să-i aflăm numele.

Pentru final am lăsat cireaşa de pe tort. Patronul ABED NEGO, Marius Ionaşcu, a fost, până acum doi ani, când a ieşit la pensie, şef al secţiei L5 Oradea, adică şef peste tot ce însemna infrastructura feroviară din Bihor. Adică i-a fost subaltern lui Şurubaru. Viceprimarul ne-a dat cea mai previzibilă explicaţie cu putinţă. „N-are nici o legătură faptul că patronul firmei câştigătoare mi-a fost subaltern. A fost o lucrare scoasă la licitaţie şi firma care a îndeplinit cel mai bine toate condiţiile din caietul de sarcini a câştigat. Nu m-am ocupat de acea licitaţie", spune cel care se ocupă, în schimb, de lucrarea pe care ar trebui s-o execute fostul său coleg de la CFR. Mai mult, Şurubaru n-a ştiut să spună nici măcar dacă au existat şi alte firme care au licitat.

Natura relaţiei dintre cei doi poate fi altfel înţeleasă, dacă ne vom mai întoarce puţin în istorie, în vremea când ambii slujeau infrastructura feroviară a ţării, tot cu ajutorul colegilor de la ebihoreanul.ro. În vremea aceea, firma lui Ionaşcu, era singura din judeţul Bihor autorizată de Autoritatea Feroviară Română să execute lucrări de construcţii în legătură cu calea ferată.

Practic, tot ce însemna lucrare cu o cât de mică legătură cu infrastructura feroviară din judeţul Bihor, peste care era şef Ionaşcu, era executată de propria lui firmă, conflict cras de interese, care se pare că nu l-a deranjat absolut deloc pe şeful direct al lui Ionaşcu, pe numele său de mirean Gheorghe Şurubaru, viitor „vice" de Cluj. Dacă pe contractul cu primăria clujeană, Ionaşcu a semnat personal în calitate de administrator al ABED NEGO, în perioada în care era încă angajatul CFR, mutase fictiv firma pe numele socrului său aproape octogenar. Mai multe detalii despre firma care a blocat piaţa Gării din Cluj-Napoca fără să lucreze mai nimic, găsiţi aici