Dan Codrean: Trebuie să încetăm turismul școlar, dar să avem alternative viabile pentru creșe, grădinițe și școli în fiecare cartier

Dan Codrean: Trebuie să încetăm turismul școlar, dar să avem alternative viabile pentru creșe, grădinițe și școli în fiecare cartier

Candidatul PRO România pentru fotoliul de primar în Cluj-Napoca, avocatul Dan Codrean, a acordat un interviu pentru ZIUA de CLUJ în care vorbește despre rezolvarea celor mai mari probleme ale orașului: traficul, lipsa locurilor în creșe și grădinițe și dezvoltările imobiliare care "atentează" la calitatea vieții.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Cum ar putea fi soluționată problema traficului în municipiu, cea mai mare nemulțumire a clujenilor la această oră, corelată cu lipsa locurilor de parcare?

Dan Codrean: În primul rând vreau să fac o precizare: noi, cei de la PRO România, nu facem administrație de pe genunchi, ci toate proiectele pe care le propunem vin în urma consultării cu beneficiarii lor finali – cetățenii Clujului.

Prin urmare, soluțiile cu care venim sunt în concordanță cu nevoile reale identificate în timpul discuțiilor cu diferite categorii de factori interesați. Sigur, mă veți întreba când am reușit să port aceste discuții, dată fiind această perioadă specială pe care o traversăm cu toții, în care trebuie să respectăm distanțarea socială. Răspunsul este simplu: mă interesează viața administrativă a Clujului de ani buni, iar prin prisma funcției de subprefect pe care am ocupat-o la un moment dat, chiar am avut ocazia să aflu mult mai multe decât aș fi putut în mod obișnuit și am fost și mai atent la ceea ce se întâmplă în jurul meu.

Ca să revenim strict la întrebarea dumneavoastră, vorbim despre un proiect derulat nu pe patru, ci pe zece ani. Pe lângă modernizarea străzilor din cartiere, ne propunem și ramificarea sistemului de piste pentru bicicliști dinspre centru către toate cartierele, linii de legătură directă între cartiere, inclusiv între cele mai noi, dar și metrou și tren ușor suprateran între Gilău și Jucu.

Realizarea Centurii de Sud și de Nord a municipiului Cluj-Napoca sunt iarăși importante, pentru a închide inelul de circulație exterior și pentru conectarea acestuia la Autostrada Transilvania. De asemenea, ar trebui să avem cel puțin un inel de circulație concentrică, cu sens unic și undă verde, intersectat cu străzi cu sens unic.

Construirea unor pasaje subterane în intersecțiile supra-aglomerate (de exemplu – sensul giratoriu din Piața Mărăști, sensul giratoriu de la intersecția dintre străzile Donath și Bulevardul 1 Decembrie), obligativitatea aprovizionării unităților comerciale din zona centrală exclusiv noaptea în intervalul orar 21h00 – 05h00 sunt alte soluții la fel de viabile propuse pentru acest interval de zece ani pentru un Cluj modern, european în înțelesul deplin al cuvântului.

În ceea ce privește parcările – aici sunt din nou foarte multe de făcut – de fapt de recuperat, pentru că sunt lucruri care deja funcționale în marile metropole europene cu care noi clujenii vrem să ne comparăm. Și vorbim aici de exemplu despre amenajarea unor parcări mari la intrările principale în oraș pentru persoanele nerezidente în Cluj-Napoca, dar care vizitează orașul ocazional (pentru vizite medicale, petrecerea timpului liber etc.), până la dezvoltarea transportului în comun din aceste zone către cartiere și centru. Construirea de parkinguri în cartiere, în care locurile de parcare pot fi vândute/închiriate proprietarilor (astfel încât se creează un fond de rulaj cu care se vor construi noi parkinguri) e o altă soluție la îndemână.

Clujul este preponderent un oraş al tinerelor familii. Locurile în creşe şi grădiniţe sunt insuficiente, ţinând cont şi de faptul că multe familii care locuiesc în localităţile limitrofe doresc să îşi educe copiii în oraş, mai ales că şi părinţii fac naveta în oraş. Cum se poate reglementa acest neajuns?

Dan Codrean: Aici discuția este mai largă. Ar trebui făcută o evaluare a situației de fapt: care ar fi cererea reală pentru locurile în creșă și grădinițe, care este oferta, iar diferența să încercăm să o acoperim prin construcții noi. Dar trebuie să depășim mentalitatea că o creșă sau o grădiniță bună este doar în centrul orașului. Cred că trebuie să revenim la dezvoltarea infrastructurii educaționale în fiecare cartier în parte. Așa rezolvăm inclusiv problema traficului din oraș la ora la care încep sau se termină cursurile. Aici cred că îi voi supăra pe unii, dar dacă ne dori un oraș modern, trebuie să încetăm inclusiv cu acest turism școlar. Părinții sunt foarte stresați să își facă flotant în anumite zone pentru a-și putea duce copilul la o școală anume. Nu îi condamn, fiecare vrea tot ce este mai bine și mai bun pentru copilul său, e firesc. Dar noi cei din administrație trebuie să oferim alternative viabile, să dezvoltăm di nou, așa cum am spus, unitățile școlare din cartiere.

Avem cartiere noi, populate preponderent de tineri, în care nu există creșe și grădinițe sau dacă există, sunt neconforme (ex. Mărăști, Între Lacuri, Bună Ziua, Borhanci) – aici trebuie să intervenim cu prioritate. Dar trebuie să inițiem un dialog și cu administrația localităților limitrofe, pentru ca și ei la rândul lor să investească î infrastructura educațională. Nu cred că dacă ar exista o alternativă viabilă în Florești, ar mai vrea cineva să-și țină copilul în trafic 40-50 de minute dimineața pentru a ajunge în oraș, când timpul respectiv ar putea prelungi orele de odihnă, care este atât de importantă pentru cei mici.

Clujul imobiliar se dezvoltă haotic, de la o zi la alta. Ce poate face primarul pentru a stopa construcţiile care înghit spaţiile verzi, sufocă traficul şi scad calitatea vieţii?

Dan Codrean: Primarul poate dispune elaborarea și implementarea unui ghid de urbanism pentru fiecare cartier care, alături de exemple de bune practici, să ducă la crearea unei identități urbanistice locale. Dacă ne place ce fac cei din Austria, Grecia, Franța, haideți să facem și noi ca ei; așa câștigăm toți pe termen lung. Orice administrație responsabilă este deschisă către investitori, fie că vor să facă o fabrică, fie că vor să facă o casă – dar asta nu exclude câteva reguli clare, în paralel cu debirocratizarea.

Lângă aceste soluții care împiedică dezvoltarea haotică și înghițirea spațiului verde se mai adaugă creșterea artificială a suprafeței verzi prin utilizarea acoperișurilor sau prin acoperirea cu gazon a suprafețelor asfaltate care se pretează, dar și conservarea zonelor naturale sau cvasi-naturale din extravilan. La fel, consolidarea și amenajarea malurilor Someșului nu doar pe porțiunea de centru, alături de creșterea zonelor verzi de pe lângă mal, pot contribui semnificativ la un Cluj mai prietenos cu propriii cetățeni.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza