De ce nu avem drumuri în România. Studiu de caz Răchiţele - Ic Ponor

De ce nu avem drumuri în România. Studiu de caz Răchiţele - Ic Ponor
Drumurile în România par a fi din ce în ce mai dificil de reabilitat, chiar şi atunci când finanţarea este asigurată din bani europeni. Drumul turistic Răchiţele - Ic Ponor se dovedeşte a fi o povară pentru administraţia judeţeană, în ciuda faptului că a fost cuprins într-un program de finanţare europeană.

Amânări peste amânări şi probleme tehnice care au dus în repetate rânduri la stoparea lucrărilor. Cel mai tragic este faptul că în acest moment există posibilitatea ca administraţia judeţeană să se vadă obligată să înapoieze banii de la UE, în cazul în care este sesizată o fraudă în procesul de executare al lucrărilor sau dacă lucrările nu vor fi terminate la timp.

Repetate erori şi probleme ivite de-a lungul dezvoltării lucărilor au condus la o situaţie nu prea fericită pentru judeţul Cluj. Au trecut mai bine de cinci ani, iar momentul inaugurării drumului Răchiţele-Ic Ponor pare a fi departe de prezent.

Consilierul judeţean Mihai Seplecan a organizat o vizită în Răchiţele, pentru a vedea care este starea lucrărilor şi ce soluţii pot fi găsite pentru a se remedia situaţia dată. Pe teren au fost, prezenţi Mariana Raţiu, directorul Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj și Gavrilă Iuga, director tehnic RADPP Cluj şi manager de proiect pentru drumul Răchiţele-Ic Ponor, pentru a oferi informaţiile necesare cu privire la istoricul acestuia.

Problemele au apărut încă de la început

"Primele demersuri au fost făcute în 2007 când s-a încheiat un contract pentru serviciile de proiectare, care a fost câştigat de asocierea Ovarup şi Expert Proiect Bucureşti, un contract cu Ministerul şi chiar cu CJ. Acel proiectant a subcontractat proiectarea, practic putem spune că proiectul tehnic a fost executat de către Drumex. În 08.08.2008 a fost încheiat contractul pe finanţare, după care am început să implementăm acest contract iar în 1 iulie 2009 s-a încheiat contractul de lucrări, a fost câştigat de asocierea MBS, Alfa Rom Satu Mare şi Nemezetkozi Betonut Ungaria.

Imediat după încheierea contractului de lucrări au apărut şi primele probleme sesizate de către constructor, respectiv o diferenţă între listele de cantităţi şi planşe. La întrebarea "ce să respectăm listele sau planşele"colegii mei au dispus respectarea listelor de cantităţi. Evident, în momentul în care s-a încheiat contractul, constructorul a solicitat proiectul tehnic modificat după lista de cantităţi; proiectantul Drumex nu a fost de acord cu aceste modificări, aşa că a fost o tărăgănare de un an şi ceva până s-a ajuns la concluzia că trebuie revizuit din mai multe motive", precizează Raţiu.

Detaliile tehnice şi stabilirea materialelor utilizate au fost principalele probleme întâmpinate în proiect. „Au fost şi foarte multe discuţii în presă că lipsesc podeţe, poduri; nu a lipsit niciun podeţ sau pod, au fost în schimb următoarele probleme: când s-a elaborat proiectul tehnic de către proiectantul general s-a apreciat că este prea mare valoarea, fapt ce a determinat o tăiere din listele de cantităţi de către reprezentanţii RADPP, cu acordul proiectantului general Ovarup - Expert Proiect, însă fără a fi întrebat şi proiectantul Drumex. Astfel, listele de cantităţi au fost reduse de către proiectantul general (s-au tăiat cofraje, s-au tăiat cantităţi de la poduri - nu ajungeau pentru construcţii).

Proiectul tehnic a fost creat în 2007, iar în 2008 s-a constatat faptul că s-au modificat clasele de beton, respectiv a claselor de beton mai ales în această zonă în care există diferenţe foarte mari de temperatură îngheţ-dezgheţ; acest lucru nu a fost prins în 2009 când s-a făcut proiectul tehnic, astfel că s-a ajuns la nelămuriri cu privire la clasa de beton care urma să fie folosită, cea din legislaţie, din ordin sau cea din care s-a licitat. Având în vedere aceste probleme, am considerat că este necesar să revizuim proiectul tehnic, lucru pe care l-am pus transparent într-un referat, unde ne-am asumat propria culpă cu aceste probleme şi lipsuri.

Acest act adiţional, acest referat a fost verificat de cei de la DNA, iar cei de la Curtea de Conturi au aplicat o singură corecţie de 25% la o valoare de 3 milioane, iar valoarea actului adiţional numărul patru a mărit valoarea contractului cu 12 milioane dintre care cea mai mare sumă o reprezentau tocmai diferenţa dintre clasa de beton licitată şi clasa de beton modificată, conform legii", precizează Raţiu.

Materiale de construcţie necorespunzătoare

La 3 februarie 2014 a fost depusă la sediul Consiliului Județean Expertiza tehnică solicitată în 2013 de CJ- Revizia 1, întocmită de către SC PROEXROM SRL. prin experţi tehnici atestaţi MDRT (Nicolae Boţu, Vasile Boboc, Ionel Gosav), conform portalului clujust.ro

"Cu privire la clasele de beton, rezistenţele medii obţinute se încadrează în clasele de beton proiectate doar pentru elementele de beton prefabricate (beton de clasă C25/30) şi tipurile de lucrări executate conform proiectului tehnic realizat în anul 2007. Lucrările executate după revizuirea proiectului tehnic din anul 2011 şi adoptarea H.C.J. nr. 105/12.04.2011 au rezistenţe mai mici decât cele proiectate.

În opinia experţilor, betonul din lucrările respective nu va rezista în timp la acţiunile mediului înconjurător, neavând clasa minimă de rezistenţă prevăzută pentru respectarea claselor de expunere, unele zone ale şanţurilor şi rigolelor din beton fiind chiar deteriorate din aceste motive", se arată în document.

CJ a sesizat DNA, cu privire la modul în care a fost realizat drumul dintre localităţile Răchiţele şi Ic Ponor. Autorităţile invocă materialele prea ieftine şi în cantităţi prea mici folosite pentru drumul de 20 de kilometri din Apuseni. Astfel, CJ a făcut la începutul acestui an o plângere la DNA împotriva MBS, Alfa Rom, Nemezetkozi Betonut, precum şi a tuturor persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea unor fapte care întrunesc elementele constitutive ale unor posibile infracţiuni cu privire la aspectele sesizate.

„Nu pot să vă spun dacă s-a furat de la materiale, dar pot să spun că în urma unui blocaj cu constructorul s-a ajuns la concluzia că nu s-au respectat clasele de betoane acolo unde s-a modificat prin act adiţional numărul patru. Acum sigur, acea expertiză probabil va fi contestată de către constructor. Noi am făcut o plângere la DNA undeva în ianuarie, până în prezent nu am primit niciun feedback de la DNA, probabil că vor analiza plângerea noastră cu alte aspecte aflate în derulare.

Până în prezent s-au încheiat cinci acte adiţionale, iar actul adiţional numărul şase nu a fost încheiat întrucât anul trecut în şedinţa CJ, consilierii au introdus amendamente care au modificat, constructorul spune că în mod abuziv, contractul, astfel ei nu au fost de acord cu semnarea actului adiţional, fapt care nu s-a produs şi fapt care a dus la rezilierea contractului. Deci astăzi suntem cu un contract reziliat. Suntem în instanţă pe partea civilă cu ei şi plângere penală la DNA", menţionează Raţiu.

Reprezentanţii CJ susţin faptul că acest contract nu este reziliat definitiv, însă clauzele nerecpectate din contract duc automat la reziliere, făcând referire la faptul că perioada de execuţie a fost depăşită şi la nerespectarea atribuţiilor.

În teorie stăm bine, cu practica e mai dificil

Teoretic, lucrările din zona Răchiţele-Ic Ponor sunt finalizate în proporţie de 70%, însă, practic acest procent scade drastic dat fiind stadiul de degradare al drumului.

"Suntem undeva la 70% finalizaţi cu lucrările, însă având în vedere stadiul de degradare , procentul va fi mai mic întrucât sunt necesare lucrări de remediere. Dacă nu terminăm proiectul până în 2015 (contractul de finanţare a fost prelungit până în august 2015). Vom analiza ce măsuri luăm şi riscuri ne asumăm pentru finalizarea proiectului. Banii europeni s-au rambursat de către UE 24 de milioane pe drum şi 3,2 milioane pentru pod", spune Raţiu.

În acest moment drumul este în stadiul în care s-a aşternut covorul de piatră spartă, rămânând doar turnarea asfaltului. Numai că, de la abandonarea lucrărilor drumul fiind preponderent în pantă, pe majoritatea tronsoanelor piatra spartă a fost spălată de precipitaţiile abundente. Drept urmare, spune Raţiu, lucrarea va trebui refăcută pe banii Consiliului Judeţean înainte de a relicita construcţia drumului: "Plenul va trebui să îşi asume refacerea acestei lucrări, urmând să ne recuperăm în instanţă banii de la constructor".

Constructorul a cerut mai mulţi bani, moment în care CJ a refuzat condiţiile impuse de acesta. "Nu putem spune exact ce este de vină, se pare că sunt mai mulţi factori. Ce este trist şi măsurile care trebuie luate urgent sunt acelea ca lucrările, care sunt într-un stadiu avansat, să nu se degradeze. Din punctul meu de vedere constructorul a câştigat lucrarea la un preţ şi ar trebui să o ducă la capăt la preţul licitat", precizează Iuga.

Coform reprezentanţilor CJ Cluj, constructorul a invocat o serie de aspecte şi de probleme care l-au împiedicat să îşi poată duce lucrările la bun sfârşit, respectând contractul din 2009. "Constructorul precizează că şi-a asumat această sumă pentru o perioadă de 18 luni, suntem deja la un contract care a depăşit cinci ani. Valorile preţurilor unitare au crescut, a invocat creşterea semnificativă a bitumului, însă procedura şi contractul încheiat nu permit o modificare a preţurilor. Totodată el a invocat şi faptul că, şi aici are dreptate, podurile nu au fost sub controlul lui, deci el nu putea să finalizeze drumul pe anumite porţiuni", declară Raţiu.

Remedierea problemelor, aproape 2,9 milioane

În expertiza tehnică au fost prezentate şi soluţii de remediere, ce ar costa aproape 2,9 milioane lei. "Experţii prezintă un cost estimativ a soluţiilor de remediere pentru elementele executate în mod necorespunzător, respectiv pentru soluţia de remediere recomandată, costul estimativ ale acesteia se ridică la suma de 1.338.033,95 lei, iar costul estimativ al refacerii lucrărilor de scurgere a apelor este de1.533.976 lei (în total 2.872.009,95 lei)"

În plângerea penală se arată că "se poate concluziona faptul că există numeroase neconformităţi între lucrările efectuate, lucrările proiectate şi lucrările decontate. Astfel având în vedere concluziile expertizei, apreciem că prin faptele săvârşite s-a produs un prejudiciu major atât bugetului UE, bugetului de stat, cât şi bugetului subscrisului, prin:

- inducerea în eroare prin punerea în operă a unor materiale de calitate inferioara fata de cele prevăzute în proiectul tehnic revizuit şi licitat, materiale decontate respectiv, rambursate la valori superioare fata de cele puse în operă
- nerespectarea proiectului tehnic revizuit, asa cum rezulta, in detaliu, din anexa 1 privind centralizatorul inventarierii lucrarilor executate", după cum au stabilit experţii

Contractul care vizează reabilitarea drumului turistic Răchiţele- Ic Ponor are ca obiect „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor" (cod SMIS 1114), în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1., finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (contribuţie UE :43.058.138,74 lei, reprezentând 86,50 %), de la bugetul de stat ( 5.724.492,44 lei, reprezentând 11,50%) şi de la bugetul local (995,563,90 lei, reprezentând 2%).

„Contractul este de 42 de milioane, dar noi ne-am asumat o valoare neeligibilă de 12 milioane prin actul adiţional numărul patru unde avem rambursabili doar 10%. Putem să pierdem toţi banii dacă se constată printr-o hotărâre a instanţei că este vorba de o fraudă şi apoi ne vom îndrepta împotriva celor ce se face vinovat. În mod normal mai avem de luat de la UE de la 24 de milioane până pe la 39, restul fiind neeligibile, în jur de vreo 8 milioane am putea cere la rambursare" precizează Raţiu.

O problemă reprezintă faptul că MBS a intrat în insolvenţă. Conducerea firmei MBS nu a putut fi contactată în vederea exprimării poziţiei acesteia.

3 din 9 poduri cu greşeli de execuţie 

CJ a plătit integral şi lucrări executate prost, pe care acum nu le poate recepţiona, dar nici vinovatul nu se grăbeşte să remedieze problema. Cele nouă poduri de pe traseu au fost executate de o altă firmă, Samus Construcții Dej.

"Valoarea licitată a celor nouă poduri a fost de 3,9 milioane , valoarea a fost plătitiă integral constructorului, valoarea rambursată fiind de 3,2 milioane", precizează Raţiu.

Cu toate că banii au fost achitaţi constructorului, nu a fost realizată recepţia podurilor deoarece există probleme cu trei poduri dintre cele nouă poduri: structura metalică fiind uşor îndoită, dintr-o o greşeală de execuţie. Potrivit lui Raţiu, constructorul celor nouă poduri s-a angajat că va reface lucrările executate greşit, însă nu a facut-o până în prezent.

 

Comenteaza