De ce nu poate avea Clujul un Someş navigabil

Parteneriatul cu olandezii care s-au angajat să dea sfaturi primăriei clujene pentru transformarea râului Someş în canal navigabil este de prisos, arată arhitectul Vasile Mitrea. În loc să fie consumaţi bani pe proiecte care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare, administraţia locală ar trebui să-şi concentreze resursele pe proiecte fezabile, care să aducă un real beneficiu oraşului, pe termen lung.

Mitrea a explicat că malurile şi debitul Someşului, ecluzele care ar trebuie realizate, lipsa de oportunitate sunt elementele generale care au îngrădit întotdeauna ideea de transformare a râului Someş în canal navigabil. De altfel, olandezii au indicat şi ei câteva chestiuni contradictorii în cazul unui astfel de proiect, pe care însă primăria le-a omis.

Proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul. Mai mult, arată arhitectul urbanist Vasile Mitrea, Primăria Cluj-Napoca se încăpăţânează să-şi consume resursele ilogic, pe considerentul că pe cursul Someşului s-ar putea transporta marfă şi persoane, o situaţie care nu corespunde în nici un fel cu zona şi cu realităţile oraşului. „Ce marfă să transporţi când noi nu mai avem industrii. Să o iei de unde şi să o duci unde?", a comentat Mitrea. Nu are justificare nici aducerea unor nave pentru presupuşi călători care ar fi interesaţi, de exemplu, să ajungă din Grigorescu în Mărăşti. „Dificultatea traseului impune obligatoriu realizarea unui şir de ecluze (construcţii hidrotehnice care permit trecerea navelor dintr-o porţiune a traseului cu nivel de apă mai ridicat în altă porţiune cu nivel de apă mai scăzut şi invers - n. red.). Ca să treci prin toate ecluzele este nevoie de timp foarte mult; or, cine are timp să stea atâta pe cursul Someşului pentru a se deplasa într-un anumit loc?", a comentat arhitectul.

El a arătat şi alte dezavantaje care împiedică acest proiect. În primul rând, pentru a amenaja cursul Someşului, astfel încât acesta să poată deveni navigabil, sunt implicate nişte investiţii pe care municipalitatea nu ar putea să le acopere niciodată. „De altfel, inclusiv asociaţia olandeză care a venit să consilieze primăria pe marginea acestui proiect ( Dutch Initiative for Sustainable Cities) a semnalat acest aspect important pe care însă reprezentanţii municipalităţii s-au ferit să-l explice. De unde să suporţi o astfel de investiţie? Singura soluţie, pe care, de altfel, a recomandat-o şi asociaţia olandeză, vizează încheierea unor parteneriate cu nişte companii private cu mulţi bani", a explicat arhitectul. Numai că aceste companii nu vor veni decât dacă li se va permite să exploateze malurile Someşului? pentru a-şi putea amortiza investiţiile. Or, malurile Someşului nu permit nici un tip de investiţie. „Unde să creezi investiţii pe cursul Someşului. În oraş, de-o parte şi de alta a Someşului avem ansambluri de locuinţe sau zone şi obiective protejate. Nu se poate realiza nimic. Evident că nimeni nu ar avea de ce să vină să bage bani în Someş, dacă nu are şi de unde să-i scoată", a explicat Vasile Mitrea.

El a mai spus că Someşul Clujului nu poate fi aseamănat cu Bega Timişoarei, unde, la fel, olandezii oferă consultanţă. „La Timişoara se poate vorbi, da, de posibilitatea dezvoltării unor investiţii, având în vedere că Bega poate fi reunită cu Tisa şi atunci putem vorbi deja de cu totul altceva. Acum, depinde şi de ce anume se doreşte acolo. Pentru ambarcaţiuni foarte mari, e evident că şi investiţiile care se impun ar trebui să fie mult mai consistente. De asemenea, am văzut că şi în Bucureşti aceiaşi olandezi oferă consultanţă pe un proiect fezabil, privind legătura capitalei cu Dunărea şi de asemenea şi la Craiova, pentru transformarea Jiului în canal navigabil. Dacă în cazul Bucureştiului se poate spune că sunt soluţii viabile, în cazul Craiovei, ca şi la Cluj, ideile n-au nici o bază solidă şi nu vor putea fi puse niciodată în practică", a avertizat Mitrea.

Cel mai indicat, crede el, este ca administraţia locală clujeană să nu mai piardă timpul şi să îşi concentreze energia şi fondurile pe un proiect fezabil. „Transformarea Someşului într-un curs pentru ambarcaţiuni de agrement, este un proiect adecvat care ar putea fi implementat şi nici nu ar fi nevoie de ecluze. Un astfel de proiect ar pune foarte bine în valoare Someşul şi ar ajuta foarte mult oraşul, având în vedere activităţile care ar putea fi generate în zona parcului şi a stadionului", a comentat Mitrea.