De’Longhi, de astăzi în locul Nokia la Jucu

Consilierii judeţeni nu au ezitat să vină cu o serie de amendamente la proiectul înaintat de Tetarom cu privire la accesul companiei italiene De'Longhi în parcul din Jucu. Astfel, preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe, s-a declarat nemulţumit de cererea privind secretizarea contractului, apreciind că numai partea care ţine de securitatea investiţiei trebuie să rămână ascunsă publicului. Consilierul PSD Dan Canta nu a fost de acord ca De'Longhi să primească dreptul de "prim refuz" asupra terenului din vecinătatea investiţiei.

Potrivit contractului aprobat de Consiliul Judeţean (CJ), ce vizează condiţiile de acces ale companiei De'Longhi în parcul Tetarom din Jucu, acest investitor va intra oficial în posesia clădirii Nokia începând de astăzi, 28 martie. În consecinţă, plenul CJ şi-a exprimat câteva puncte de vedere înainte de a trece la semnarea contractului cu noul chiriaş Tetarom. Astfel, consilierul PSD Mihaela Rozor a cerut să se specifice în contractul semnat de administraţia judeţeană, respectiv de Tetarom că proprietarul de drept al drumurilor din incinta parcului industrial, care asigură accesul la hala Nokia, este CJ. Un alt aspect important a fost semnalat de consilierul PSD Dan Canta.

Acesta a făcut referire la dreptul de "prim refuz", pe care îl solicită De'Longhi cu privire la una dintre categoriile de teren din acest parc. "Nu mi se pare corect ca noi să fim obligaţi să cerem acordul companiei De'Longhi cu privire la investitorii pe care intenţionăm să-i aducem pe terenul vecin. Dacă noi negociem cu un alt investitor pentru terenul neocupat de De'Longhi, nu cred că trebuie să le dăm socoteală. Desigur dacă ei vor să aducă alte firme, noi nu vom avea nimic împotrivă. Dar dacă nu aduc, atunci să ne lase pe noi să negociem", a spus Dan Canta.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, a fost de acord cu acest aspect, explicând că De'Longhi a împărţit terenul pe care îl preluase Nokia de la Tetarom, în trei categorii: Teren Ocupat (ce vizează hala de producţie), Teren Suplimentar (ce vizează o parte din obiectivele pe care ar urma să le realizeze pe viitor) şi Teren Aferent (pentru care nu s-a stabilit un plan de bătaie). "Concret, Nokia avea drept de folosinţă pentru o suprafaţă de 90 de hectare din parcul Tetarom, în ideea că îşi va aduce şi furnizorii. De'Longhi nu va folosi decât 30 de hectare din această suprafaţă. În privinţa categoriei Teren Aferent cere drept de «prim refuz» şi trebuie să spun că nici eu nu sunt de acord cu acest aspect, pentru că datoria noastră este să încurajăm venirea şi a altor investitori", a spus Tişe.

De asemenea, el a subliniat că nu îi convine nici cerinţa De'Longhi cu privire la secretizarea contractului de investiţie. "Am mai spus că nu e corect să secretizăm tot acest contract. Desigur, partea care ţine de securitatea investiţiei, de planurile lor de business, asta va rămâne secret. Însă toate celelalte aspecte ale contractului vor fi făcute publice", a precizat Tişe. Consilierul PRM Petru Guş a subliniat, la rândul său, că taxa de superficie pe care trebuie să o achite De'Longhi pe teren ar trebui să acopere cheltuielile cu serviciile de administrare, prestate de societatea Tetarom (pe care CJ o controlează). "Nu ar fi fost mai potrivit să prevedem o clauză care să ne dea dreptul ca din când în când, la un an sau cel puţin la doi ani, să majorăm această taxă, în raport cu cheltuielile de administrare pe care le asigură Tetarom?", a întrebat Petru Guş.

În prezent, conform contractului pe care îl va semna Tetarom, taxa de superficie pe care o va plăti De'Longhi pe cele 30 de hectare este de 0,10 euro pe metru pătrat, pe an, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA). Directorul Tetarom, Viorel Găvrea, a explicat că scopul Tetarom (administrator al parcurilor industriale) este acela de a încuraja investiţiile, şi nu de a face profit. Pe de altă parte, acesta a apreciat că cerinţele consilierilor sunt de bun simţ şi că ele nu-l vor speria pe investitor. "De'Longhi este o companie serioasă, care are planuri de investiţie foarte mari. Nu cred că s-ar putea împiedica de aceste mici detalii", a spus Găvrea. În contractul ce vizează accesul investitorului în parcul din Jucu se precizează că această companie va semna parteneriate cu universităţile clujene pentru realizarea unor centre de cercetare.