Drumurile ne trimit la bancă: împrumut de 25 de milioane de euro

Timp de patru-cinci ani, Consiliul Judeţean va susţine lucrările de modernizare a drumurilor judeţene dintr-un împrumut bancar, în valoare de minim 25 de milioane de euro. Preşedintele Horea Uioreanu a menţionat că fără acest împrumut nu ar reuşi să plătească toate lucrările, având în vedere că s-au atribuit contracte pe 70% din drumurile aflate în custodia Consiliului Judeţean. În perioada următoare se va organiza o licitaţie pentru desemnarea băncii care va asigura împrumutul.

Autorizaţia de construire pentru tronsonul Ţaga - Geaca - Cămăraşu a fost eliberată, astfel că lucrările vor demara în cel mai scurt timp, a dat asigurări liderul Consiliului Judeţean. Concomitent, consorţiul condus de Kiat va finaliza proiectele tehnice şi pentru celelalte tronsoane, din pachetul de 423 de km câştigat în licitaţie. "Planul este ca de anul acesta să demareze lucrări pe mai multe tronsoane, pentru a avea garanţia că în maxim 4-5 ani, toate drumurile judeţene vor fi puse la punct", a comentat liderul Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu.

În afara consorţiului condus de Kiat, Consiliul Judeţean mai are un contract semnat şi cu consorţiul condus de firma Samus, pentru 317 km. De asemenea, tot anul acesta, a mai spu Uioreanu, ar urma să fie organizată încă o licitaţie, pentru atribuirea unui contract ce vizează lucrări pe încă 250 de km de drumuri judeţene.

"Pentru a putea asigura aceste lucrări, avem nevoie de fonduri serioase, ca atare, voi propune plenului să accesăm un credit bancar. Vom împrumuta cel puţin 25 de milioane de euro", a comentat Uioreanu. Banii ar urma să asigure lucrările la drumuri pentru o perioadă de 4-5 ani. Trebuie spus că, în 2005, Consiliul Judeţean a mai accesat un credit bancar, de circa 50 de milioane de lei, tot pentru lucrări de reparaţii la drumuri. Aceşti bani nu au fost încă returnaţi. Consiliul Judeţean trebuie să mai plătească rate timp de doi ani. Uioreanu spune, însă, că noul credit nu va apăsa în nici un fel bugetul administraţiei judeţene, cu atât mai mult cu cât, gradul de îndatorare al instituţiei pe care o conduce ar ajunge undeva la circa 7%, adică sub plafonul recomandat prin lege, de 30%.