Şeful de la PUG, acuzat că face regulile din oraş pentru construcţiile clienţilor săi

Şeful de la PUG, acuzat că face regulile  din oraş pentru construcţiile clienţilor săi
Un proiect urbanistic de proiectanţii de la Planwerk în zona Calea Turzii pentru beneficiarul Fimaro Invest, contestat de consilierii locali în luna ianurie a ajuns în aceeaşi formă pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a forului deliberativ local.

Consilieri PNL l-au criticat pe şeful de proiect al noul Plan Urbanistic General (PUG), arhitectul Adrian Borda, ce care semnează documentaţia proiectului de pe Calea Turzii, că defineşte urbanismul în funcţie de proiectele pe care le are. În schimb, arhitectul-şef, Ligia Subţirică a explicat că proiectul respectă regulamentul local de urbanism. Forul local l-a aprobat, cu acest gir, cu 15 voturi pentru, din 23 de consilieri prezenţi.

Consilierii locali din Comisia de urbanism au contestat Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) iniţiat de dezvoltatorul Fimaro Invest şi semnat de arhitectul Adrian Borda, care viza construirea unui ansamblu de locuinţe individuale şi colective între străzile Alecu Russo şi Nicolae Steinhardt. În luna ianurie anul acesta ei au cerut modicare frontului de la stadă de la 5,1 metri la 5 metri şi a dimensiunii parcelor, conform prevederilor în vigoare, la minim 150 de mp. La şedinţa forului deliberativ au fost prezenţi şi mai mulţi dintre vecinii care au contestat proiectul. Aceştia au salutat poziţia luată de plen şi au aplaudat decizia consilierilor.

Dezvoltarea propusă viza amenajarea pe o parcelă de 5000 de mp a 20 de locuinţe şi a două imobile cu şase apartamente cu regim maxim de înălţime subsol/demisol, parter şi două etaje. PUD-ul a fost avizat de Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi de Urbanism la şedinţa din 25 mai 2012. Proiectanţii sunt cei de la Planwerk, de repesctivul proiect ocupându-se chiar arhitectul Adrian Borda, cel care are aceeaşi titulatură şi în cazul noului Plan Urbanistic General.

La şedinţa de ieri, proiectul a ajuns din nou pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a forului local. Şi-a schimbat doar titulatura şi nu a mai venit cu propuneri de parcelare a terenului - construire ansablu de locuinţe individuale şi colective pe strada A, paralelă cu Janos Zsigmond, între străzile Russo şi Steinhardt. Proiectul a fost insoţit de un aviz de la comisia operativă de urbanism (comisia mică, care nu ţine şedinţe publice) din mai anul acesta, plus acorduri de la trei vecini, că sunt de acord cu dezvoltarea propusă de Planwerk.

Cu toate acestea, consilierii PNL au subliniat că, în timp ce pe noul PUG, arhitecţii care au semnat şi documetaţia pentru Fimaro Invest "militează pentru creşterea calităţii vieţii, când vine vorba de proiectele lor se dovedeşte că, de fapt, sunt ipocriţi", a declarat pentru ZIUA de CLUJ, consilierul Doru Stoica.

Arhitectul-şef Ligia Subţirică, a declarat că proiectul a ţinut cont de recomandările comisiei de urbanism a consilierilor şi că respectă regulementul de urbanism în vigoare, iar proiectantul îşi asumă răspunderea pentru a respecta parametri din documetaţie.

Proiectul a fost supus la vot şi, la prima contabilizarea a voturilor, a întrunit doar 13 voturi pentru. Invocându-se că abţinerile şi voturi împotrivă nu corespund numărului de consilieri aflaţi în sală erau, 23, s-a mai solicitat renumărarea voturilor, adică ca aleşii să mai voteze o dată. Consilierii PNL prezenţi la şedinţă s-au abţinut, la fel şi doi colegi din UDMR, plus unul din USL. Aşa că, la a doua strigare, proiectul a trecut cu 15 voturi pentru.

În loc de blocuri, case şi două blocuri mai mici

Şeful de proiect Adrian Borda declara pentru ZIUA de CLUJ că forul local a întors proiectul la presiunea vecinilor care ar aveo o relaţie "prietenoasă" cu investitorii. "Consiliul nu poate cere locuitorilor din noile zone propuse spre urbanizare să fie şi milionari şi agricultori. Acest proiect a fost gândit pentru cei care vor să stea la casă, dar să plătească pentru ea preţul de apartament. Dacă veneam cu parcele de 350 de mp, acestea însemnau încă jumătate din preţul casei. Proiectul a fost calculat să iasă pentru o locuinţă, în limitele primei case. Investitorul a înţelesc că trebuie să vândă, nu să rămână cu locuinţele. Oricum nu e vina consiliului. Acum mai mulţi ani invetitorul a dorit să facă în zonă blocuri şi a tatonat vecinii care s-au opus. Între timp s-a răzgândit, dar a rămas această relaţie «prietenoasă» între el şi vecini. Vecinii şi-au activat cunoştinţele şi de aici rezultatul de la consiliu. Noi avem un Coeficient de Utilizare a Terenului de 0,7. Nu aglomerăm nicicum zona. Suprafaţa parcelei a de 150 mp, cele reglementate şi în noul PUG. Ca o locuinţă să nu coste dublu ci cu doar cu 15% mai mult ca un apartament cu trei camere. Nu să facem nişte vile ca a vecinilor, pe care mai apoi să n-ai cu ce să le încălzeşti", explica Borda.

 

Comenteaza