Experimentul s-a dovedit un succes, dar continuarea e incertă

La Cluj a fost deschis, anul acesta, un prim punct gospodăresc îngropat. Primăria ar dori să continue proiectul, dar deocamdată nu are sursă de finanţare.

O zonă restrânsă din Zorilor beneficiază, din iunie, de pubele de gunoi îngropate. Acestea funcţionează foarte bine şi sunt apreciate de beneficiari; cel puţin aşa spun reprezentanţii primăriei şi cei ai firmei de salubritate Rosal, care ridică deşeurile menajere din cartier. Acum, municipalitatea doreşte să continue proiectul de modernizare a punctelor de colectare a gunoiului menajer.

„Ne dorim să îngropăm toate punctele gospodăreşti din oraş. În Zorilor am făcut un experiment şi lucrurile merg bine. Căutăm modalităţi de avea toate cele 700 de puncte gospodăreşti din municipiu îngropate. Investiţia este însă mare şi nu avem deocamdată sursă de finanţare", a spus city-managerul Gheorghe Şurubaru.

Modernizarea platformei de colectare a deşeurilor din Zorilor s-a făcut pe banii Rosal şi a costat 15.000 de euro. „Timp de doi ani m-am străduit să le explic celor din primărie care sunt avantajele acestor puncte gospodăreşti îngropate. A fost deschis doar unul, chiar înainte de alegeri.

În urmă cu vreo lună, primăria a solicitat o întâlnirea cu conducerea Rosal de la Bucureşti pe tema pubelelor subterane. Noi am fost de acord să ducem proiectul mai departe, dar asta implică o investiţie destul de mare, iar primăria nu ne-a mai dat niciun semn", a spus Ioan Mureşan, directorul Rosal Cluj.

Problema punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apare şi în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)".

Aceştia descriu pe larg dezavantajele actualului sistem de colectare: recipienții și deșeurile poluează vizual, zonele rezidențiale în care se găsesc; platformele pe care sunt amplasați recipienții ocupă un spațiu relativ mare, îngreunând accesul în zonele în care se află; în perioada călduroasă, deșeurile poluează prin mirosul emanat; recipienții pentru colectarea deșeurilor sunt expuși vandalizării și furtului; deșeurile sunt scoase din recipienți de către oameni și/sau animale, poluând mediul înconjurător și constituind o sursă de infecție și de proliferare a rozătoarelor, fapt ce conduce, pe lângă pericolul de îmbolnăvire pentru populație și la cheltuieli suplimentare pentru eliminarea lor; deșeurile din actualele locații constituie o sursă de hrană pentru câinii fără stăpân, participând în acest mod la proliferarea acestora.

Potrivit datelor oficiale, în Cluj-Napoca există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.

DECLARAŢIE
„E o treabă foarte civilizată. Nici şoarecii nu stau acolo. Observaţia noastră a fost că oamenii au devenit mai responsabili. La început mai amestecau gunoaiele, dar acum au început să le colecteze selectiv. Cel puţin cartoanele şi plasticul nu îl mai amestecă acum cu alte deşeuri"
Ioan Mureşan, director Rosal Cluj