Fluturii care fac profit mai bun decât terenul lucrat

O specie de fluturi le dublează veniturile proprietarilor de terenuri agricole şi de păşuni din câteva localităţi ale Clujului. Spre deosebire de agricultorii obişnuiţi, care câştigă 184 euro/hectar, susţinătorii fluturilor Maculinea ajung să primească 430 de euro/hectar.

Lucia Suciu, primarul din Chinteni, se declară profund nemulţumită de faptul că subvenţiile acordate pentru terenurile populate de specia de fluturi Maculinea sunt cu mult mai mari decât cele pentru suprafeţele agricole lucrate. În felul acesta agricultorii sunt încurajaţi să nu mai muncească, apreciază Suciu.

Comunele clujene populate de flutri Maculinea sunt Borşa, Ciurila, Sic, Corneşti sau Dăbâca. Primarul din Borşa, Mariana Secară, o contrazice pe Lucia Suciu, arătând că nu toţi fermierii îşi permit să stea şi să asigure o „păşunare uşoară", aşa cum se cere pentru protecţia fluturilor, tocmai pentru că pierderile lor ar fi prea mari. Astfel, acordarea unei subvenţii mai mari pentru cei care acceptă condiţiile de menajare a fluturilor e cât se poate de justificată.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) acordă o subvenţie de 180 de euro pentru un hectar de cultură. Suciu spune că suma este destul de mică, dacă se are în vedere că unii proprietari de terenuri agricole şi de păşuni din judeţul Cluj ajung să primească mai mult decât dublu, dintr-un motiv pe care, ea nu poate să-l înţeleagă. „S-au făcut nişte studii şi s-a ajuns la concluzia că pe teritoriul unor comune precum Boraş, Ciurila, Sic, Corneşti sau Dăbâca există o specie de flturi care trebuie protejată. În felul acesta, cei care au proprietăţi pe teritoriul acestor comune primesc subvenţii duble, fără a mai fi nevoiţi să-şi lucreze terenurile, iar acest lucru mi se pare o nedreptate", spune Suciu. În opinia primarului din Chinteni, în felul acesta, ţăranii sunt încurajaţi să nu mai muncească. „Niciodată nu am putut să fiu de acord cu astfel de măsuri care îi încurajează pe oameni să nu-şi mai cultive terenurile. Este complet nefiresc să vezi cum oamenii care se spetesc să facă agricultură primesc doar jumătate din suma obţinută de proprietarii care nu trebuie să facă nimic, doar pentru că cineva a decis că trebuie protejaţi nişte fluturi", s-a revoltat primarul din Chinteni. Situaţia pe care o prezintă însă edilul din Chinteni e respinsă de primarul comunei Borşa, Mariana Secară. Aceasta admite că, de câţiva ani, teritoriul comunei Borşa a fost declarat spaţiu protejat, propice pentru dezvoltarea speciei Maculinea.

 

 

 

„Vorbim de o specie de fluturi aflată pe cale de dispariţie. Specialiştii de la Universitatea Babeş-Bolyai au făcut studii ani de zile pentru a urmări comportamentul acestei specii. Din ceea ce ştiu, fluturii aceştia îşi depun ouăle în muşuroaie de furnici, în special în zone de păşunat. În urma studiilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că păşunatul excesiv duce la dispariţia lor. Prin urmare, era necesar să fie impuse o serie de măsuri care să-i protejeze. De altfel, nu doar România are implmentate măsuri şi programe pentru protejarea naturii, ci toate celelalte state din Europa şi nu numai", a relatat Mariana Secară. Ea a respins ideea că oamenii din comuna Borşa nu mai muncesc pentru că primesc subvenţie mai mare. „Ca să poţi obţine o subvenţie majorată se impune să practici o păşunare uşoară, adică o vacă/trei hectare sau două oi/hectar. Numai că pentru un fermier cu mai multe capete de bovine, nu e deloc rentabilă o astfel de condiţie. De altfel, din datele pe care le am, doar 60% dintre proprietari sunt de acord să menajeze această specie de fluturi, restul nu-şi pot permite. De pildă, noi, în familie, nu ne permitem să nu folosim toată păşunea şi atunci subvenţia este similară cu cea pe care o primesc, în genere, fermierii", a spus Mariana Secară. Ea a ţinut să precizeze că în aceste comune în care fluturii sunt protejaţi toată lumea îşi îngrijeşte şi îşi lucrează terenurile, potrivit unor condiţii impuse de specialişti, care au ca scop să protejeze specia de fluturi Maculinea.