Video Foto Grigorescu, cartier pentru pietoni. Boc: "Cetăţenii să nu intre în panică, nu toate artele vor fi pietonalizate". Ce se schimbă

Conceptul de amenajare "oraș pentru pietoni – cartier Grigorescu" a fost prezentat marți, într-o dezbatere online organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC). Proiectul va fi realizat din fonduri europene, în cadrul următorului exerciţiu financiar. 

Propunerile iniţiale au fost gândite de arhitecții de la Planwerk, urmând ca acestea să fie dezbătute şi ajustate în funcţie de nevoile clujenilor. Aşadar, Piaţa 14 iulie şi străzile adiacente ar urma să devină un centru de cartier, destinat relaxării, însă edilul Emil Boc atrage atenţia locuitorilor din Grigorescu că nu se doreşte pietonalizarea întregului cartier, care suferă deja la capitolul trafic din pricina centurii spre Floreşti. În viitor, fiecare cartier al oraşului ar urma să beneficize de astfel de centre pietonale şi verzi. 

Centre de cartier în tot oraşul, cu ultimul vagon de bani de la UE

“Eu aş pune titlul la această dezbatere în felul următor: Şi Clujul este Europa şi Grigorescu este Cluj şi Grigorescu este Europa. Dacă vrem să avem viață de calitate în continuare, dacă vrem să avem în continuare locuri de muncă bine plătite, dacă vrem să ne rămână copiii acasă, dacă vrem să vină și alții în orașul nostru, ca atracție turistică sau din perspectiva investițiilor și a locurilor de muncă, avem nevoie să continuăm această direcție de dezvoltare bazată pe ceea ce Uniunea Europeană ne spune de multă vreme – să creăm spațiu de calitate în fiecare colț al Europei. Dar trebuie să fim conștienți că banii europeni nu vor fi la nesfârșit. Probabil că acest execițiu financiar care urmează, 2021-2027, va fi ultimul prin care România va beneficia de sume generoase. Europa nu ne va susține dacă nu investim banii în următoarele priorități: verde, nepoluant, digital, adică încurajarea transpotului alternativ la mașină, care trebuie să meargă mână în mână cu reziliența urbană. Vorbim și despre spații pietonale de calitate, unde oamenii pot să se întâlnească, să socializeze. La toate acestea se adaugă tehnologia, dar în manieră inclusivă. Accesul la tehnologie trebuie gândit în așa fel încât fiecare cetățean să aibă acces, iar modernizarea spațiilor publice să țină cont de digitalizare, inovare pentru toți. Această direcție a Clujului nu poate fi susținută decât dacă lucrăm cu profesioniști. Lucrurile nu pot să se întâmple de pe o zi pe alta, indiferent de calitate. Ce se întâmplă aici, în cadrul dezbaterilor CIIC,  prezentări pe baza unor studii de specialitate și anume proiectare peisagistică, arhitecturală și urbanistică, făcute de specialiști arată că am pornit pe drumul calității, nu al cantității, adică tot ceea ce facem vrem să fie trainic. Fiecare cartier al Clujului este parte al acestui oraș și, prin urmare, toată lumea din acest oraș va avea acces la tot ceea ce înseamnă calitate.

Tot Clujul va avea acces la ceea ce înseamnă calitate. Vom continua cu Mărăşti, Dâmbu Rotund, etc. Acum vorbim despre Grigorescu. Cu centura metropolitană vom scoate traficul infernal din Grigorescu. Grigorescu este astăzi victimă colaterală a ceea ce s-a întâmplat în Floreşti, acel drum deschis care nu este arteră rutieră, care a distrus calitatea vieţii. Centura va rezolva această problemă, anul viitor va începe licitaţia şi apoi execuţia. Apoi, conexiunea cu Baciu a centurii va scăpa de traficul greu ce coboară acum de pe autostradă şi trece prin localitate, apoi prin oraş. Să mergeţi în Mănăştur, să vedeţi parkingul Mogoşoaia, acesta este model care trebuie reprodus. Trebuie să ne ocupăm şi de maşini, vom termina anul acesta peste 1.000 de locuri de parcare.

Cetăţenii să nu intre în panică când aud pietonalizare în Grigorescu. Asta nu înseamnă că toate artele vor fi pietonalizate. Apreciez flexibilitatea proiectantului, unele sunt shared-space, se asigură şi fluenţa maşinilor, creşte spaţiul pentru biciclete, pietoni. Trebuie găsit echilibru. Uniunea Europeană nu finaţatează doar betoane şi asfalt. Va rămâne o pondere, e altceva. Salut şi regândirea proiectului şi orientarea lui spre Someş”, a spus primarul Emil Boc.

La rândul său, Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca şi responsabil CIIC, a declarat : “Este un proiect finanţat prin fonduri europene, prin programul operaţional 2021-2027. Acest concept de walkable city îşi propune patru obiective importante, acela de a crea străzi sigure şi sănătoase, de a crea un spaţiu public confortabil şi accesibil pentru toate categoriile de utilizatori, folosirea echitabilă şi eficientă a spaţiului public şi unul de calitate. În acest moment vorbim despre cartierul Grigorescu”.

„Aș dori să subliniez faptul că acest nou concept propus prin proiectul privind cartierul Grigorescu este în acord cu principiile europene. Toate conceptele smart sunt puse în slujba cetățeanului. Este și cazul acestui proiect, unde soluțiile propuse aduc beneficii locuitorilor cartierului astfel încât traiul să fie mai ușor, iar spațiul public să fie mai ușor de utilizat de către familii, de către tineri, de către pietoni. În urma dezbaterii și a participării publice, se pot aduce îmbunătățiri acestui proiect, dar cu siguranță este un mare pas înainte în ceea ce privește cartierele din Cluj-Napoca", a spus şi Olah Emese, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca.

Ce ar urma să se schimbe? Iată ce au gândit arhitecţii Adrian Borda şi Tudor Pănescu:

Proiectul privind creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona cartierului Grigorescu a fost realizat de o echipă de arhitecți din cadrul Planwerk și vizează un spațiu în suprafață de 35.000 mp cuprins între P-ța 14 iulie, str. Garibaldi, str. S.Toduță, str. T. Grozăvescu, str. Milcov, str. Octavian Goga, Str. G. Enescu.

Conceptul de amenajare are în vedere ca spațiile publice din cartier să fie accesibile pentru toti utilizatorii, atractive și sigure. Astfel, printre principiile care stau la baza soluțiilor propuse se numără: calmarea traficului auto, protejarea / semaforizarea intersecțiilor, reducerea emisiilor poluante generate de traficul auto, plantarea de arbori și vegetație joasă, iluminat modern și eficient, suplimentarea și îmbunătățirea trecerilor de pietoni, introducerea facilităților pentru bicicliști (piste / benzi / trasee partajate), conectarea cartierului cu Someșul și cu transportul în comun. De asemenea, pornind de la ideea că străzile, pe lângă rolul de a asigura circulația trebuie considerate în primul rând spații de interacțiune social,  se dorește realocarea spațiului disponibil pentru o folosire echitabilă pentru toți utilizatorii, dar și crearea de spații pentru petrecerea timpului liber, sport și locuri de joacă și încurajarea prezenței copiilor în spațiul public.

Prin amplasarea dotărilor urbane (cișmele, locuri de parcare pentru biciclete, stații de încărcare pentru mașini și biciclete/trotinete electrice, bănci prevăzute cu încărcătoare USB sau stâlpi de iluminat cu conexiune WIFI), proiectul încearcă să răspundă exigențelor actuale pe care un spațiu public trebuie să le îndeplinească.

Măsurile și caracterul fiecărei străzi / piațete cuprinse în proiect sunt adaptate rolului pe care acestea le au în schema de circulație: - străzile Garibaldi, Grozăvescu, G. Enescu rămân importante pentru traficul auto pe direcția nord -sud, iar str. O. Goga, Bd. 1 Decembrie 1918 pentru direcția est-vest;  străzile secundare (Milcov, Sigismund Toduță) sunt propuse să devină străzi rezidențiale; circulația principală velo pe direcția nord-sud, între strada Eremia Grigorescu și Someș, se va desfășura pe strada Traian Grozăvescu - Piața 14 Iulie- str. Sigismund Toduță. În Piața 14 Iulie și în prelungire, pe strada Octavian Goga poiectanții au propus amplasarea unor piste / benzi de biciclete pe ambele părți ale străzii. De asemenea, străzile secundare cu dublu-sens (care nu fac parte din proiect: Țebei-Ion Ghica și Bartok Bela - Sinaia) ar trebui pe viitor să funcționeze într-un sistem de sensuri unice.

 “Vorbim despre un centru al unui cartier, un spaţiu verde important, cu suficient loc pentru a dezvolta spaţii publice necesare. Vorbim despre un centru liniştit, unde pot avea acces copiii, oameni obişnuiţi, oameni în vârstă. Centrul comercial ştim că este la ieşirea din cartier. Este foarte importantă legătura cartierului cu marele proiect ce presupune modernizarea malurilor Someşului. Nu există spaţii pur pietonale. Sunt trasee cu viteze foarte reduse, cu prioritatea pietonului”, a declarant Adrian Borda, arhitectul care a desenat cartierul Mărăşti.

Tudor Pănescu a fost cel care a oferit detalii pentru fiecare stradă în parte: P-ța 14 iulie, str. Garibaldi, str. S.Toduță, str. T. Grozăvescu, str. Milcov, str. Octavian Goga, Str. G. Enescu. BROŞURA DE PREZENTARE AICI!

Amintim că pentru Parcul 14 iulie din Grigorescu există un alt proiect separat de reamenjare şi modernizare. De asemena, în cartier încă nu există proiecte de ridicare de noi parkinguri de către municipalite. Garaje supraterane şi subterane sunt în lucru în Mănăştur, Hasdeu şi centru, iar în plan în Zorilor, Gheorgheni. 

Toate dezbaterile din luna iulie 2020au fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:

– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.

și

– utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând următorul link: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/