Ianuarie, decisivă pentru RADJ

Printre soluţiile identificate pentru RADJ şi RAADPP se află păstrarea lor în formatul actual. Se discută, însă, şi despre desfiinţarea regiei de drumuri.

Un plan de afaceri bine structurat ar putea salva soarta a două regii judeţene: Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP) şi Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ). O comisie analizează această posibilitate, însă până acum doar RAADPP a prezentat un plan pe următorii trei ani. Consilierul PSD Mihaela Rozor - membru în comisie - acuză conducerea RADJ de dezinteres, deşi regia cu 400 de angajaţi se află în pericol de desfiinţare.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj analizează posibilitatea de reorganizare a două dintre cele mai importante regii judeţene, RAADPP şi RADJ. Prima are în jur de 90 de angajaţi şi se ocupă, în principal, cu administrarea terenurilor aflate în custodia CJ, inclusiv cu intermedierea lucrărilor de întreţinere a drumurilor. Cea de-a doua regie are circa 400 de angajaţi, iar rolul ei este acela de a onora comenzile RAADPP în ce priveşte reparaţiile şi întreţinerea drumurilor din judeţ. În mai multe rânduri, însă, cele două regii au intrat în conflict din pricina actualelor prevederi legislative.

Concret, RAADPP nu mai poate încredinţa lucrările direct RADJ-ului, Legea achiziţiilor publice obligând-o la organizarea de licitaţii. Astfel, din cauza concurenţei companiilor private, RADJ are şanse tot mai puţine de a obţine vreun contract de la CJ. Mai mult, administraţia judeţeană are pe rol o nouă procedură de licitaţie pentru reabilitarea, prin credit furnizor, a peste 700 de kilometri de drumuri judeţene (mai mult de jumătate din tronsoanele pe care le deţine în administrare). “Operatorii care vor dori să vină la această licitaţie trebuie să asigure şi finanţarea. Deci RADJ nu are cum să intre într-o astfel de cursă. Tot ce va putea să facă va fi să meargă să subcontracteze lucrări de la firmele care vor câştiga contractele pentru reabilitarea acestor drumuri”, a declarat preşedintele CJ, Alin Tişe.

În cazul în care nu se va găsi o soluţie viabilă pentru RADJ, regia riscă falimentul. “În prezent, RADJ are o structură extrem de stufoasă. Are contabili şi şefi şi la Gherla, şi la Dej. Nu mai putem funcţiona aşa. Acesta este şi motivul pentru care nu îşi permite să concureze la licitaţii cu alte firme de profil. Întotdeauna, RADJ va veni cu preţuri mult mai mari decât o firmă care are mult mai puţini angajaţi”, a explicat Tişe. Liderul CJ nu are nimic împotrivă ca ambele regii, RAADPP şi RADJ, să fie păstrate, dar crede că asta ar însemna ca cea de-a doua să “moară” pe parcurs, deoarece nu va mai avea din ce să se întreţină, întrucât nu va mai prinde lucrări. “Eu sper ca reprezentanţii comisiei desemnate să analizeze situaţia celor două regii să aleagă cea mai bună variantă”, a conchis Tişe.

Din partea comisiei desemnate să analizeze situaţia celor două regii, consilierul PSD Mihaela Rozor susţine că s-a luat în discuţie şi posibilitatea ca ele să fie păstrate în forma actuală. “Ne-am întâlnit în mai multe rânduri cu reprezentanţii regiilor, am analizat organigramele, situaţia lucrărilor prestate. În mod cert, ne dorim să adoptăm cea mai bună măsură care să-i protejeze în primul rând pe angajaţi. Ca atare, nu excludem posibilitatea ca cele două regii să fie păstrate în forma actuală. În sensul acesta, evident că la RADJ s-ar impune o serie de reduceri de cheltuieli. Pentru că acolo, din circa 400 de angajaţi, 100 au funcţii de execuţie şi asta nu este normal. În aceste condiţii, RADJ nu va avea cum să reziste pe piaţă”, a spus Rozor.

Comisia le-a cerut şefilor de regii să vină cu un plan de afaceri pe următorii trei ani care să ateste că au capacitatea de a se susţine singure în cazul în care se va decide să fie păstrate în forma actuală. “Într-adevăr, cei de la RAADPP au venit cu un plan de business foarte bine lucrat. În schimb, cei de la RADJ ne-au tot amânat şi asta chiar nu mi se pare corect, având în vedere că noi trebuie să luăm o decizie în 40 de zile şi era în interesul lor să ne asigure că au capacitatea de a funcţiona. Ne-au spus că nu au timp de astfel de planuri, că sunt ocupaţi cu deszăpezirile.

Am acceptat un termen până în ianuarie, pentru că nu am avut încotro. La şedinţa CJ de miercuri vom prezenta datele pe care le avem şi vom anunţa că o soluţie finală vom putea propune plenului abia în ianuarie, după ce vom avea planul promis de RADJ”, a spus Rozor. Ea a mai adăugat că, oricum, sunt multe aspecte care trebuie schimbate în organizarea şi funcţionarea ambelor regii. “La RADJ, angajaţii nu au primit o majorare de salariu de mai bine de doi ani, ceea ce nu mi se pare normal, mai ales că la RAADPP salariile au crescut chiar prea mult. Sunt nişte disproporţii care, evident, trebuie corectate”, a conchis Mihaela Rozor.

Directorul RADJ, Eugen Cadar, nu a putut fi contactat pentru a explica de ce întârzie prezentarea planului de afaceri solicitat de comisia CJ.