Încă o categorie unde Clujul a devenit capitală. „E o mutaţie în practica de dezvoltare urbană"

Încă o categorie unde Clujul a devenit capitală. „E o mutaţie în practica de dezvoltare urbană
Clujul a fost capitala tineretului şi este capitala evenimentelor sportive de amploare, a festivalurilor de muzică şi a companiilor de IT. Vă arătăm încă o categorie la care oraşul excelează.

Clujul a câştigat, de curând, admiraţia urbaniştilor din ţară. „2017 este, la Cluj, anul proiectelor realizate prin concurs. În ţară mai există interes, am discutat din poziţia de preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), prin echipa mea de la Bucureşti, cu mai mulţi primari, dar nicăieri nu s-a ajuns la amploarea de aici. Clujul devine capitala iniţiativelor de acest gen. Îmi pun mari speranţe în aceste proiecte, care trebuie să se transforme în iniţiative concrete", a spus Şerban Ţigănaş, arhitectul clujean din fruntea OAR.

Ce îl face pe Ţigănaş să laude administraţia locală, pe care în trecut a criticat-o, atât pentru felul în care s-au executat lucrările şi finisajele din zona centrală, cât şi pentru intenţia de a betona malul Someşului, de-a lungul Splaiului Independenţei? Ei bine, în ultima perioadă, Primăria a decis să amenajeze centrul oraşului într-un mod transparent, prin concursuri de idei. Un prim astfel de proiect este în derulare; săptămâna aceasta vom afla cum va arăta Turnul Pompierilor, pe care municipalitatea doreşte să îl transforme într-un loc de unde se poate admira centrul oraşului, dar şi într-un punct de informare turistică.

Iar acesta este doar primul pas. În pregătire este şi un concurs pentru amenajarea malurilor Someşului, pe tot cursul său din interiorul municipiului, adică 14 kilometri. Planul va sta la baza tuturor proiectelor viitoare de pe malul râului care traversează oraşul şi care a fost până acum ignorat.

Săptămâna trecută, primarul Emil Boc anunţa şi alte obiective pentru care doreşte să ceară sprijinul arhitecţilor. „Vrem să modernizăm Piaţa Lucian Blaga, inclusiv spaţiul din faţa Casei de Cultură a Studenţilor, strada Napoca şi Bulevardul Eroilor, de la Primărie până la Teatrul Naţional. Se lucrează deja la tema de concurs, de către municipalitate, apoi va fi lansat concursul public. Specialiştii trebuie să vină să ne arate cum trebuie să arate această zonă, cum trebuie să fie amenajată", declara Boc, marţea trecută. Dintre ţintele trasate de primar, se pare însă că nu face totuşi parte şi Bulevardul Eroilor, modernizat în acelaşi timp cu Piaţa Unirii, pe baza coordonatelor trasate de arhitecţii de la Planwerk. În schimb, Piaţa Lucian Blaga şi strada Napoca se vor regăsi între temele de concurs din 2017.

„Una dintre temele Clujului, care nu este rezolvată, este de a lega spaţiile între ele, de a lega pieţele, iar Lucian Blaga este una dintre ele. Intenţia clară este de continuare a modernizării centrului, începută anii trecuţi, dar pe baze evoluate, adică prin concurs şi comparaţie de soluţii. Am discutat şi cu doamna arhitect şef Ligia Subţirică, mandatată să organizeze aceste concursuri. Iar acest lucru este foarte bun, pentru că arhitectul şef trebuie să răspundă de calitatea spaţiului public, el este calificat să facă acest lucru, nu direcţia tehnică sau de investiţii, specializate pe birocraţia contractării, nu pe achiziţionarea de soluţii de calitate. Pe preţul cel mai mic nu câştigă neapărat cel mai bun. Cel mai bun are costuri şi ştie el de ce. E o mutaţie în practica de dezvoltare urbană, iar eu felicit primăria, mă bucur foarte mult", a declarat Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR.

Mai există discuţii referitoare la construirea unui amfiteatru pe Cetăţuie, pentru montarea de piese de teatru în aer liber, amenajarea Parcului Feroviarilor, după ce acesta va fi cedat în domeniul public al municipiului de către Ministerul Transporturilor, şi strada Mihai Kogălniceanu, unde ar urma să se realizeze o pietonalizare completă sau, potrivit lui Ţigănaş, „să se amplifice spaţiile pietonale şi să se reorganizeze".

„Există un portofoliu întreg de spaţii, am discutat cu cei de la Primărie să le ordoneze, să găsească o ierarhie, în funcţie de importanţă, pentru că nu pot fi atacate deodată. Atât resursele conceptuale de proiectare, cât şi cele de execuţie trebuie să fie eşalonate în timp. Nu se pot executa toate deodată, că se blochează oraşul, nici nu pot fi gândite deodată, pentru că nu ai suficienţi concurenţi din partea arhitecţilor, urbaniştilor, peisagiştilor", a mai menţionat Ţigănaş.

Concursurile de idei presupun un juriu calificat şi premii consistente. Spre exemplu, în cazul amfiteatrului, cuantumul total al premiilor este de 88.500 de euro. În schimb, pentru masterplanul de dezvoltare a malurilor Someşului, premiile sunt mult mai generoase: 350.500 de euro pentru primul loc, 13.300 de euro pentru al doilea şi 6.600 de euro pentru poziţia a treia. Premiul I pentru modernizarea Turnului Pompierilor este de 80.000 de euro.


DECLARAŢII
„Anul acesta vom avea la intervale de două luni, succesiv, circa patru concursuri. Săptămâna viitoare se judecă Turnul Pompierilor, apoi le vine rândul celorlalte".
Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România

„Nu veţi găsi la altă primărie din România această deschidere pentru a organiza concursuri de idei cu participare internaţională. Şi pentru amenajarea Someşului, există interes din afară; vor să vină cei care au amenajat Vistula, adică o firmă cu multă experienţă în domeniu"
Emil Boc, primarul Clujului

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza