Inspecţie pe Autostrada Gilău-Nădăşelu. "Cerem demiterea întregii conduceri a CNADNR"

Infrastructura ca prioritate de gradul „zero” şi demiterea întregii conduceri a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) sunt principalele revendicări ale reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Patronatului Român.

Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR), Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj şi Federaţiei Patronilor Bihor (FPB) au făcut o vizită pe un tronson al Autostrăzii Transilvania pentru a analiza, la faţa locului, demersurile pe care le-au întreprins pentru a determina instituţiile abilitate să accelereze realizarea tronsonului, versus stadiul promisiunilor făcute de CNADNR.

Aşa cum se aşteptau, la faţa locului lucrările se desfăşoară în ritm de melc. „Pentru noi era important să vedem dacă acest tronson Gilău - Nădăşelu lucrările avansează sau stagnează. Ceea ce facem astăzi este un demers pe care l-am început în urmă cu o lună şi care presupune să fim prezenţi pe principalele tronsoane ale autostrăzii Transilvania, astfel încât să putem vedea dacă această autostradă va prinde viaţă sau nu. La primul tronson am găsit paragină, la al doilea găsim o mişcare lentă", a explicat Ioan Lucian, preşedintele UNPR.

Lucrările pentru tronsonul Gilău-Nădăşelu, în lungime de 8,7 km, au fost demarate în august 2014, fiind realizate de asocierea dintre UMB Spedition şi italienii de la Tehnostrade. Autostrada Transilvania trebuia să lege Braşovul de graniţa cu Ungaria, la Borş, dar contractul a fost reziliat pentru că firma americană nu şi-a respectat obligaţiile şi a construit un singur tronson, Câmpia Turzii - Gilău. Guvernul României a scos din nou la licitaţie, pe tronsoane, autostrada şi a modificat o parte din traseu.

O acţiune similară au făcut şi la tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, unde au constatat că nici măcar nu au fost începute lucrările, în ciuda promisiunilor autorităţilor de a primi finanţări din acciza pe carburant. "Nici măcar o basculantă nu era pe Suplacu - Borş. În ritmul acesta nu o să o termine nici până în 2020. Ni s-a spus clar: 30 noiembrie 2016 este termenul de predare a tronsonului Borş - Suplacu, acum suntem în noiembrie 2015, deci e uşor de intuit ce se va întâmpla", au menţionat reprezentanţii patronatelor.

Din dorinţa de a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte importanţa infrastructurii din ţara noastră, aceştia s-au hotărât să supravegheze stadiul lucrărilor pe mai multe tronsoane, dar şi să trimită memorii către noul premier, către noul ministrul al Transporturilor şi către Preşedinţia României în care îşi expun revendicările.

"În primul rând, Guvernul actual, împreună cu Preşedinţia să ajungă la un consens politic pentru ca infrastructura să fie trecută ca prioritate zero: deci să i se dea o importanţă majoră; al doilea lucru pe care noi îl solicităm e demiterea conducerii CNADR care prin tot ceea ce a făcut până acum este incapabilă să gestioneze realizarea infrastructurii în România.

În al treilea rând, cerem să fim să fim luaţi parteneri într-un parteneriat pe care să îl stabilim de comun acord în a realiza această infrastructură. Ne oferim, în mod gratuit, să fim parte a unei comisii care să monitorizeze şi din care să facă parte membrii confederaţiilor patronale şi ai organizaţiilor patronale interesate de această zonă a existenţei noastre economice, precum şi ministerul transporturilor", a precizat Ioan Lucian.

Despre visul autostrăzii care ar urma să lege Transilvania de graniţa cu Ungaria îşi amintesc şi primarii localităţilor pe care le stăbat tronsoanele. Dacă pentru unii, planurile s-au transformat în realitate, alţii au văzut infrastructura de secol XXI doar în fotografii.

"În orice ţară infrastructura duce la progres. Ne căznim şi noi. Ţin minte cum în anul 1994 au început şi la noi primele discuţii, primele măsurători. Visam la o autostradă, dar am văzut-o... pe diapozitive. Şi am rămas cu un gust amar când văd, că după 20 de ani de când eram pe coclauri la măsurători, nu s-a schimbat absolut nimic în zona noastră. Am spus că aş vrea să apuc să trăiesc să merem până la Braşov pe autostradă", a mărturisit Cornel Lung, primarul comunei Sânmihaiu Almaşului.

În plus, aceştia explică faptul că infrastructura reprezintă "biletul" României la o economie mai bună, menţionând că şi turismul din ţara noastră ar putea avea beneficii. "O autostradă facilitează viteza de circulaţie a mărfurilor şi, ca membru de afaceri, noi pe asta ne axăm. Aşa cum vedeţi, visul oricărui drum este să devină autostradă şi noi de asta facem demersurile pentru ca autostrada care a fost doar o idee să devină realitate cât mai curând.

Avem o misiune ca şi mediu de afaceri să îmbunătăţim lucrurile şi să le facem mai bune decât le-am găsit; de aceea, dacă nici mediul de afaceri nu poate să îşi spună cuvântul prin profesioniştii pe care îi are, prin tehnocraţi, că tot se poartă acest termen, atunci cine?", a declarat Eugen Antal, purtător de cuvânt al FPB.

O altă problemă o reprezintă banii pierduţi în demararea investiţiilor de acest fel. Tronsoane din Autostrada Transilvania, încă la stadiul de şantier, conţin elemente care se deteriorează, elemente care nu mai prezintă siguranţă şi care necesită să fie înlocuite, cheltuindu-se alţi bani.

„Acesta este marele pericol: ca lucrările să se continue într-un moment în care sunt prea deteriorate şi practic se pierde toată suma. Deci, dacă nu facem demersuri de a se continua această autostradă, practic, costurile se vor dubla pentru că trebuie reconstruit şi ce este la ora actuală. În cazul de faţă, pierderile la nivelul sumelor care au fost deja cheltuite pe acest tronson încă de pe vremea constructorului Bechtel şi apoi sumele care trebuiesc reinvestite pentru a reface aceste lucrări", explicat Augustin Feneşan, preşedintele APM.