Investiţii majore în Cheile Turzii
- Scris de Cosmina Fernoaga
- 29 Noi 2010, 22:56
- Administraţie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Rezervaţia naturală intră, de anul viitor, într-un amplu proces de reabilitare, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj va demara în vara lui 2011 un proiect de reabilitare şi modernizare a Cheilor Turzii. Sunt vizate partea de acces şi zonele de vizitatori - poteci, indicatoare, marcaje. De asemenea, va fi elaborat şi un studiu de specialitate în vederea cartografierii speciilor de plante, urmând a fi implementat şi un sistem de monitorizare şi supraveghere GIS (Geographic Information System).
Unul dintre proiectele importante programate pentru anul viitor de administraţia judeţeană implică investiţii în reabilitarea Cheilor Turzii. “Ne-am propus să relansăm acest obiectiv turistic, dat fiind faptul că vorbim de una dintre cele mai importante rezervaţii naturale nu doar din judeţul Cluj, ci şi din ţară. Vom aloca resurse financiare semnificative din bugetul nostru, de asemenea, vom încerca să atragem fonduri europene. Vom angaja un studiu de fezabilitate, proiectul tehnic şi tot ce mai este nevoie, astfel încât din vara anului viitor să înceapă lucrările. Scopul nostru este să reintroducem Cheile Turzii în circuitul turistic, aşa cum s-a întâmplat şi cu Salina Turda”, a precizat preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.
Liderul CJ a apreciat că se impun investiţii în absolut tot ceea ce înseamnă zona Cheile Turzii. “Nu s-au făcut de mult investiţii majore în Cheile Turzii. Este nevoie de noi marcaje, de indicatoare, de alei, trebuie reamenajate punctele de acces, drumurile şi tot ceea ce înseamnă zone de vizitatori”, a spus Tişe.
Anul trecut, administraţia judeţeană a contribuit cu 27.000 de lei la o serie de amenajări şi îmbunătăţiri în Cheile Turzii. Custodele acestei rezervaţii naturale, Kiss Szabolcs, spune că în fiecare an administraţia judeţeană alocă finanţări în funcţie de necesităţi, însă de foarte mulţi ani nu s-au făcut investiţii amjore, care să ducă la îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor.
“Pe lângă investiţiile necesare în partea de infrastructură, pe care ar urma să le acopere CJ, se pot accesa fonduri prin Programul Operaţional Sectorial - Mediu pentru segmentul biodiversitate. În acest sens ar putea fi elaborat un studiu de specialitate, în vederea cartografierii speciilor din Cheile Turzii. Astfel, vom avea o hartă cu care, prin GIS, sistem informaţional computerizat ce foloseşte reprezentarea şi analiza digitală a elementelor geografice ce sunt prezente la suprafaţa terestră şi a evenimentelor ce au loc pe acestea - n. red.), vom putea supraveghea şi monitoriza biodiversitatea rezervaţiei”, a precizat custodele Kiss Szabolcs. El a adăugat că fonduri europene pot fi accesate şi pentru un program de dezvoltare a turismului, pentru conştientizarea turiştilor, dar şi pentru amenajarea unor semne de orientare. Numai pentru cartografierea speciilor din Cheile Turzii, Kiss estimează că ar fi nevoie de circa 250.000 de euro. “În ce priveşte partea de infrastructură, cred că cel mai important ar fi să se reabiliteze drumul din comuna Mihai Viteazul care face legătura cu Rezervaţia. Aici nu aş putea să estimez costurile, dar, cu siguranţă, o va face Consiliul Judeţean”, a spus Kiss.
De 72 de ani, rezervaţie naturală
Cheile Turzii este recunoscută ca rezervaţie naturală de importanţă naţională, la propunerea profesorului Alexandru Borza, încă din 1938. Se întinde pe o arie de circa 324 ha şi este situată în partea centrală a Culmii Petreştilor, având o lungime de 1.270 m şi o diferenţă de nivel de aproximativ 320 m. Cheile au luat naştere ca urmare a activităţii epigenetice a pârâului Hăşdate, care s-a adâncit, iniţial, în rocile mai puţin dure care acopereau calcarul, după care şi-a continuat eroziunea intensă în masivul calcaros, formând numeroase peşteri, hornuri şi lapiezuri. Rezervaţia se remarcă printr-o diversitate biologică foarte ridicată, care se datorează proprietăţilor de relief şi prezenţei unui număr însemnat de habitate şi microhabitate. În anii 1930, profesorul E. Nyaradi a identificat şi a descris 970 de specii de plante, dar şi numeroase specii de animale. Cheile Turzii este una dintre primele trei zone de alpinism din ţară şi o regiune importantă pentru practicarea sporturilor montane, orientare turistică şi activităţi recreative.
Unul dintre proiectele importante programate pentru anul viitor de administraţia judeţeană implică investiţii în reabilitarea Cheilor Turzii. “Ne-am propus să relansăm acest obiectiv turistic, dat fiind faptul că vorbim de una dintre cele mai importante rezervaţii naturale nu doar din judeţul Cluj, ci şi din ţară. Vom aloca resurse financiare semnificative din bugetul nostru, de asemenea, vom încerca să atragem fonduri europene. Vom angaja un studiu de fezabilitate, proiectul tehnic şi tot ce mai este nevoie, astfel încât din vara anului viitor să înceapă lucrările. Scopul nostru este să reintroducem Cheile Turzii în circuitul turistic, aşa cum s-a întâmplat şi cu Salina Turda”, a precizat preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.
Liderul CJ a apreciat că se impun investiţii în absolut tot ceea ce înseamnă zona Cheile Turzii. “Nu s-au făcut de mult investiţii majore în Cheile Turzii. Este nevoie de noi marcaje, de indicatoare, de alei, trebuie reamenajate punctele de acces, drumurile şi tot ceea ce înseamnă zone de vizitatori”, a spus Tişe.
Anul trecut, administraţia judeţeană a contribuit cu 27.000 de lei la o serie de amenajări şi îmbunătăţiri în Cheile Turzii. Custodele acestei rezervaţii naturale, Kiss Szabolcs, spune că în fiecare an administraţia judeţeană alocă finanţări în funcţie de necesităţi, însă de foarte mulţi ani nu s-au făcut investiţii amjore, care să ducă la îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor.
“Pe lângă investiţiile necesare în partea de infrastructură, pe care ar urma să le acopere CJ, se pot accesa fonduri prin Programul Operaţional Sectorial - Mediu pentru segmentul biodiversitate. În acest sens ar putea fi elaborat un studiu de specialitate, în vederea cartografierii speciilor din Cheile Turzii. Astfel, vom avea o hartă cu care, prin GIS, sistem informaţional computerizat ce foloseşte reprezentarea şi analiza digitală a elementelor geografice ce sunt prezente la suprafaţa terestră şi a evenimentelor ce au loc pe acestea - n. red.), vom putea supraveghea şi monitoriza biodiversitatea rezervaţiei”, a precizat custodele Kiss Szabolcs. El a adăugat că fonduri europene pot fi accesate şi pentru un program de dezvoltare a turismului, pentru conştientizarea turiştilor, dar şi pentru amenajarea unor semne de orientare. Numai pentru cartografierea speciilor din Cheile Turzii, Kiss estimează că ar fi nevoie de circa 250.000 de euro. “În ce priveşte partea de infrastructură, cred că cel mai important ar fi să se reabiliteze drumul din comuna Mihai Viteazul care face legătura cu Rezervaţia. Aici nu aş putea să estimez costurile, dar, cu siguranţă, o va face Consiliul Judeţean”, a spus Kiss.
De 72 de ani, rezervaţie naturală
Cheile Turzii este recunoscută ca rezervaţie naturală de importanţă naţională, la propunerea profesorului Alexandru Borza, încă din 1938. Se întinde pe o arie de circa 324 ha şi este situată în partea centrală a Culmii Petreştilor, având o lungime de 1.270 m şi o diferenţă de nivel de aproximativ 320 m. Cheile au luat naştere ca urmare a activităţii epigenetice a pârâului Hăşdate, care s-a adâncit, iniţial, în rocile mai puţin dure care acopereau calcarul, după care şi-a continuat eroziunea intensă în masivul calcaros, formând numeroase peşteri, hornuri şi lapiezuri. Rezervaţia se remarcă printr-o diversitate biologică foarte ridicată, care se datorează proprietăţilor de relief şi prezenţei unui număr însemnat de habitate şi microhabitate. În anii 1930, profesorul E. Nyaradi a identificat şi a descris 970 de specii de plante, dar şi numeroase specii de animale. Cheile Turzii este una dintre primele trei zone de alpinism din ţară şi o regiune importantă pentru practicarea sporturilor montane, orientare turistică şi activităţi recreative.
DISTRIBUIE
Comenteaza
