Lecţia europeană pentru Cluj Capitală Culturală: buget rezervat la primărie şi artă în stradă

Planul de bătaie pentru anul acesta al Asociaţiei implică crearea de reţele şi colaborări culturale în afara ţării, declanşarea unei competiţii naţionale puternice cu ceilalalte oraşe-candidate sau iniţierea unei mecanism de finanţare de la bugetul local sau cel al judeţului a proiectelor care pot să ajute la candidatura Clujului.

Conferinţa de la Bruxelles ("Culture in motion 2012 - European Audiences 2020 and beyond") dedicată următoarei scheme de selecţie pentru Capitalele Culturale Europene, 2020-2033, a schimbat tactica coordonatorilor Asociaţiei clujene care pregăteşte candidatura oraşului la titulatura europeană.

"În decembrie 2014 totul trebuie să fie pregătit, vorbesc despre dosarul de candidatură cu proiectul cultural pentru Cluj - Capitală Culturală Europeană. În martie 2014 trebuie organizată ultima dezbatere publică pentru proiectul cultural, iar în iunie urmează să avem variata prescrisă. În 2013 trebuie organizate etape de dezbateri sectoriale pentru definirea proiectului cultural. Cu acest calendar invers pe care îl avem, anul acesta dorim să ne concentrăm pe competiţia internă cu celelalte oraşe din ţară, dar şi pe crearea de reţele culturale şi colaborări la nivel internaţional pentru că avem nevoie de vizibilitate la nivel european", a explicat Florin Moroşanu, directorul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană, recent întors de la Bruxelles.

Pe de o parte, anul acesta, în noiembrie (intervalul 13-15) Asociaţia de la Cluj va organiza o conferinţă dedicată Capitalelor Culturale Europene în programul căreia sunt la capitolul invitaţi - oraşe aspirante din ţară, dar şi reprezentanţi ai oraşelor europene care au deţinut respectiva titulatură. "Vom avem 13-15 speakeri, dar şi, cel mai important pentru noi, reprezentanţi din Grecia, ţară cu care România va avea în 2021 câte un oraş - capitală culturală europeană. Vrem prin acest eveniment să iniţiem o competiţie naţională puternică, de aceea ne-am invitat şi contracandidaţii din România, dar şi să fixăm următorii paşi la nivel de asociaţie. De asemenea, ne dorim să creăm reţele şi colaborări culturale cu fostele capitale culturale", a explicat Moroşanu.

Reprezentanţii asociaţiei aşteaptă deocamdată ca Primăria să înceapă să îşi contureze strategia privind dezvoltarea oraşului în 2014-2019, pentru a corela proeictul cultural cu viziunea administraţiei. Conform anunţului făcut de primarul de Cluj, primele dezbateri în aces sens vor începe luna viitoare. În paralel, se lucrează la o "carte de bune practici", care să traseze mai clar mecansimele şi modalităţile prin care o instituţie îşi poate asocia proiectul sau numele cu ideea de Cluj Capitală Culturală. "Nu este în regulă ca oricine vrea să vină pur şi simplu la Primărie şi să ceară bani spunând că lucrează pentru Capitala Culturală", a spus Moroşanu.

Susţinătorii proiectului de Capitală Culturală militează pentru creşterea bugetului alocat culturii de către administraţia locală, având ca principal argument comparaţia cu practica internaţională: media europeană a alocărilor pentru cultură este de 4-6% din totalul bugetului, în vreme ce Clujul cultural primeşte deocamdată undeva la 1%. Ca urmare a interacţiunii cu Europa, clujenii au decis şi linia pe care ar trebui să se concentreze operatorii culturali pentru a atrage sprijinul locuitrilor oraşului şi a creşte şansele de reuşită a proiectului: ca să-şi apropie oamenii, arta trebuie să iasă în stradă şi în spaţii alternative. "Nu este suficient ca un oraş să aibă teatre şi instituţii de cultură, în cotextul în care la nivel european se discută tot mai mult despre faptul că publicul de cultură instituţionalizată este tot mai îmătrânit. Tinerii preferă altceva. Trebuie să ne concentrăm şi pe alt tip de cultură, care să atragă tânăra generaţie", a explicat directorul asociaţiei.