Video Lista promisiunilor electorale de la Cluj. Câte au devenit realitate

60 de promisiuni electorale neîmplinite la Cluj-Napoca, acesta este bilanţul realizat de deputatul Horia Nasra, care susține că orașul are o administrație locală "plafonată". Primăria contraatacă cu lista realizărilor din ultimii ani.

Horia Nasra a pus cap la cap promisiunile nerealizate şi proiectele abandonate ale administraţiei locale. A rezultat o listă cu 60 de puncte:

• În campania electorală de acum 16 ani, Emil Boc a promis tinerilor și studenților din Cluj-Napoca un credit municipal pentru construirea a 3000 de locuinţe pentru tineri: „Eu voi garanta construcţia locuinţei şi tânărul va primi rate pentru acest lucru”. Emil Boc a mai promis, pentru primul an al mandatului sau, construirea a 1500 de locuințe sociale, cu suprafaţa de 50 mp, pe care intenţiona să le închirieze tinerilor sau celor obligaţi să-şi părăsească imobilele, la chirii între 200.000 şi 400.000 de lei vechi.
• #ClujulEducat, #ClujulUniversitar, doar pe hârtie în planurile binomului Boc-Tarcea. Construcția unui campus studenţesc în parteneriat cu universităţile clujene este o altă fată morgana a edilului Emil Boc, o promisiune nerealizată care afectează studenţii şi contribuie la menţinerea Clujului în topul celor mai scumpe oraşe din ţară, în privinţa chiriilor şi imobiliarelor, în general. Cluj-Napoca nu este doar cel mai important centru universitar din Transilvania, ci şi oraşul în care trăiesc, studiază, zeci de mii de tineri, care cheltuiesc peste o sută de milioane de euro, bani care intră în economia oraşului.
• Dacă în 27 septembrie 2015, Emil Boc declara: „Soluția metroului nu se poate implementa la Cluj, pentru că avem un oraș cu jumătate de milion de oameni și cu un cost de 5 miliarde de euro pentru metrou. Ar fi o soluție care nu se poate susține financiar. Ar fi frumos să ai de la Polus la Aeroport o linie de metrou. Din nefericire costurile exorbitantate, de 5 miliarde de euro, nu ne permit nici să visăm” în 2020, proiectul #MetrouCluj, demarat în 2019, devine o altă promisiune amânată a primarului Emil Boc, cu care încearcă să ascundă problemele generate de blocajul din trafic. În septembrie, când copii au revenit la şcoală iar studenţii în universităţi, traficul a blocat oraşul la orele de vârf, un oraş care încă are nevoie de o soluţie curajoasă. Nu jocul de-a alba neagra este supărător pentru o comunitate pretenţioasă, nu bulibăşeala răzgândelilor într-un interval de câțiva ani enervează, nu faptul că populist a bugetat un studiu de fezabilitate care exclude comunele din zona metropolitană, prin care totuşi metroul va trece, ci lipsa ambiţiei manageriale: Cluj-Napoca trebuie să aibă metrou, trebuie să creeze premizele de dezvoltare şi extindere pentru următorii 30-40 de ani, Clujul milionului de locuitori.
• În campania electorală din 2012, Emil Boc a promis prelungirea liniei de tramvai până în Florești. În stilul caracteristic, promisiunea nu a fost onorată, Emil Boc aruncând pe piaţă, de atunci şi până acum, ideea metroului sau a trenului de suprafaţă care să facă legătura şi între Floreşti şi Cluj-Napoca.
• Alt proiect megaloman gândit de Gheorghe Funar, preluat de Emil Boc şi apoi abandonat, este tunelul de sub Cluj-Napoca. Chiar dacă proiectul a fost îndelung ironizat de foarte multe voci, succesorul lui Funar, Emil Boc, a venit cu o idee aproximativă câțiva ani mai târziu: un tunel care să traverseze oraşul. În 2004, Emil Boc anunţa un tunel din centru, de la Primărie, până la Regionala CFR, apoi în al doilea mandat a mărit proiectul, din centru până în Piața Mărăști.
• Construcția unui nou cămin de bătrâni în municipiul Cluj-Napoca este o altă promisiune uitată în sertarele primăriei. Căminul urma să fie construit printr-un parteneriat în cadrul căruia Primăria trebuia să asigure finanţarea, iar Consiliul Judeţean Cluj, terenul necesar construcţiei.
• Emil Boc a promis că municipiul va fi „campion” la proiecte pe fonduri europene: Absorbţia de fonduri europene este la un nivel mediocru, de exemplu, proporțional, sub nivelul municipiului Turda sau sub oraşe din Bulgaria care au reuşit să atragă mai multe fonduri europene decât cei din primăria Cluj-Napoca. Astfel, la capitolul fonduri europene Clujul ocupă un loc mediocru în clasamentul naţional.
• În 2016, Emil Boc ne promitea cloșca cu puii de aur în campania electorală, un Cluj Shopping City à la Parndorf. Evident, promisiunea a rămas în aer: „Vrem să facem Cluj Shopping City. Mulţi mi-au spus că merg la Parndorf la cumpărături, pentru că acolo găsesc produse de calitate la preţuri mai mici. Clujul poate avea şansa să devină un obiectiv pentru locuitorii din Transilvania în materie de shopping, având cel mai modern centru de acest fel, unde oamenii pot veni să cumpere la preţuri mai mici”.
• La capitolul depunere de proiecte pentru atragerea de fonduri guvernamentale, binomul Boc-Tarcea a depus mai puţine proiecte în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală I şi II decât comunele Negreni, Chinteni sau municipiul Turda. De asemenea, suma finală a proiectelor depuse este sub cea a celor două comune menționate mai sus. Este penibil ca în 2020, două comune să reuşească să depună mai multe proiecte, pe sume mai mari, decât capitala Transilvaniei.
• Cartierul de locuințe din Borhanci a rămas la stadiul de schiță și se încadrează în promisiunile primarului Emil Boc privind construirea de cartiere noi în Cluj-Napoca. Emil Boc promite de doisprezece ani locuințe noi pentru clujeni dar în realitate avem doar cartiere megalomanice din hârtie!
• Cartierul Valea Gârbăului este o altă minciună a Executivului primăriei Cluj-Napoca și se înscrie la capitolul 'cartiere din hârtie'.  Proiectul prevedea construcţia cartierului pe un teren de 12,7 hectare. Cartierul de locuinţe trebuia realizat printr-un parteneriat între Primărie și bănci comerciale, prin licitaţie publică de asociere.
• Cartierul Tineretului este o altă promisiune nerealizată extrem de importantă pentru tinerii din Cluj-Napoca. Proiectul, în cifre, trebuie să cuprindă: 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinţe terasă,  71 case înşiruite,  300 case cuplate, 358 de case detaşate, 162 de vile pe terenuri individuale,  384 apartamente în regim de locuinţe sociale.
• În 2018, Emil Boc promitea consilierilor locali social-democrați că va construi un nou corp de clădire la școala “Iuliu Hațieganu”, promisiune evident neonorată.
• Puterea liberală din Cluj-Napoca a promis administrarea unitară pentru complexul sportiv multifuncțional Cluj Arena și Sala Polivalentă, două obiective importante pentru oraș, însă pierderea de locuri de muncă pentru clientela de partid, după comasare, i-a determinat pe cei din Executivul primăriei să temporizeze unirea.
• A promis finalizarea programului de reabilitare termică şi de modernizare a centralelor termice de cartier până în 2017, însă „revoluția industrială” promisă în iunie 2012 are greutatea și viteza unui melc. Finalizarea programului se va realiza, probabil, în 2027, 2029...
• Străzi din domeniu public cu un REGIM JURIDIC INCERT: Emil Boc nu-şi asumă reabilitarea străzii Triajului, chiar dacă oficialii CNCF CFR SA şi-au manifestat dorinţa de a colabora în această speţă. De mai bine de zece ani, aproximativ 200 de clujeni sunt afectați zilnic de starea proastă a străzii Tirajului. Având în vedere că primarul Emil Boc a informat de mai multe ori că nu poate reabilita strada Triajului până nu trece în proprietatea publică a municipiului, am demarat un dialog instituțional pentru rezolvarea problemei. În urma răspunsului ministrului transporturilor, concluzia este una simplă: CNCF CFR SA îşi arată toată disponibilitatea şi sprijinul pentru asfaltarea străzii Triajului, prin urmare realizarea investiției este posibilă și este nevoie doar de voința administrativă și politică a primarului Emil Boc.
• Străzi PRIVATE uitate: Binomul Boc-Tarcea nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea municipiului, cu extinderea imobiliară care a determinat apariţia a numeroase străzi private dar care sunt abandonate de primărie, chiar dacă în campania electorală din mai 2016, Emil Boc a promis asfaltarea lor: „400 de străzi private ar dori să ia în proprietate municipalitatea pentru a le moderniza cu bani publici. Acestea vor fi preluate în baza unor acte de donaţie”
• Strazi neasfaltate din CENTRUL Clujului: Până să robotizeze funcţionarii publici din primăria Cluj-Napoca, Emil Boc trebuie să asfalteze o stradă de pământ din centrul oraşului: `În jurul Lacului`.  Oare va asfalta robotul Antonia strada de cinci stele `În jurul Lacului`?
• Străzi neasfaltate din CARTIERELE Clujului: Asfaltarea  mai multor străzi este o promisiune electorală nerealizată încă din 2011, însă și în 2020 situaţia este aceeaşi: străzi din pământ. Au trecut deja șapte ani de când marea asfaltare trebuia finalizată, acţiune anunţată de camarila PDL-ului, prin fostul edil Sorin Apostu. Cât trebuie să mai suporte clujenii noroaiele şi gropile, în condiţiile în care impozitele achitate sunt generoase?
•  Încă de acum zece ani a promis rezolvarea problemei parcărilor în Cluj-Napoca. Dacă în 2008 Emil Boc anunţat construirea câtorva parkinguri, în 2012 a revenit cu promisiunea sa şi chiar a crescut numărul parkingurilor promise: „Vom finaliza parkingurile începute şi vom identifica, cu sprijinul cetăţenilor, noi  amplasamente  pentru  a  construi  parkinguri  supraterane  în  toate cartierele oraşului și parkinguri subterane în zona centrală. Vom realiza cel puţin 7.000 de noi locuri de parcare”.  În concluzie, în acest moment, promisiunea privind construirea de parkinguri este departe de a fi onorată, ritmul construcţiei acestora fiind unul foarte lent.
• În ultimii ani, Emil Boc a promis clujenilor realizarea unui Someș navigabil, cu bărcuțe și insule de relaxare. Probabil nici în 2020, Emil Boc nu va putea explica de ce, încă, pe Someș, nu avem bărcuțele promise în campania din 2012. Vă reamintesc, urbaniştii clujeni au semnalat încă din 2012 că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul.
• Drama socială şi economică de la Pata Rât, o pată pe obrazul tuturor politicienilor clujeni, implicit a comunității noastre, o problemă socială care ne pune pe harta Europei a pungilor de sărăcie și marginalizare socială, nu a fost, nu este și nu va fi o prioritate pentru Emil Boc și cercul său de apropiați.
• Lucrări de mântuială la zeci de străzi recent modernizate care rezistă maxim doi-trei ani, apoi strada/bulevardul devine şvaiţer. În mandatul 2016-2020 s-a ajuns ca lucrările făcute în pripă pe o stradă din Cluj-Napoca să ducă la o situaţie ridicolă: o maşină care ridica gunoiul a rămas blocată în asfalt după ce sub roţi s-a format o groapă adâncă de un metru.
• Bazinul de polo al Clujului, o altă promisine nefinalizată. Decizia de a se construi un bazin de polo în Gheorgheni datează din 2007, când CNI a aprobat programul "Bazine de înot", unde a fost inclus şi Clujul. Promisiunea a fost reluată în anii următori, însă la ultimele alegeri, în 2016, Emil Boc a uitat să menţioneze această restanţă.
• Din 2011 de când a fost preluat de municipalitate, Boc și viceprimarii Clujului au promis în fiecare an că introduc Turnul Pompierilor în circuitul cultural și turistic. Totul a rămas însă la stadiul de promisiune... În raportul de activitate la un an din noul mandat (2016-2017), Emil Boc prezenta concursul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, după ce doi ani la rând, a scris în rapoartele de activitate că va avea loc concursul, în sfârșit a sosit momentul să scrie ca a avut loc concursul de idei pentru reabilitarea Turnului Pompierilor. În 2020, Emil Boc promite din nou soluționarea speței.
• Un alt proiect important care a rămas la stadiul de schiță şi promisiune este celebrul Aqua Park pentru care Emil Boc și PNL Cluj au alocat 1.000.000 lei în 2013. Între timp, primăria Chinteni a reuşit să obţină finanţare pentru un proiect similar, în aceste condiţii clujenii vor lua drumul Chintenului pentru a se relaxa în Aqua Park.
• Plictisit și ușor plafonat administrativ, Emil Boc a început să temporizeze întâlnirile cu clujenii. Dacă în primul mandat Emil Boc asculta clujenii, continuarea consultărilor cu locuitorii tuturor cartierelor pentru a stabili priorităţile oraşului a rămas o promisiune uitată în Bucureşti, practic omul politic Emil Boc a suferit după 2012, după ce s-a întors din Bucureşti, o transformare politică radicală.
• S-a topit și gheața de câte promisiuni au fost făcute: Cea privind înființarea unui patinoar permanent în Cluj-Napoca, Emil Boc abandonând proiectul. Ideea unui patinoar permanent în oraş a fost enunţată după primul mandat de primar, patinoarul urmând să fie construit în cartierul Mărăști, pe locul unei foste fabrici de alcool, însă pe acel teren între timp s-au construit sediile Universității Dimitrie Cantemir și FSEGA. Apoi a urmat un alt „proiect de suflet” al primarului, firește abandonat, amenajarea patinoarului pe lacul Chios din Parcul Central.
• Una dintre cele mai vechi promisiuni nerealizate ale primarului Emil Boc este reabilitarea Băilor Someșeni. În această speţă, primarul Clujului are o scuză pentru că Băile Someșeni, în urma unui proces, în integralitate sunt proprietate privată;
• De trei ani Emil Boc nu a oferit un răspuns instituțional societății civile la inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială care prevede identificarea nevoii de locuințe sociale, extinderea fondului de locuințe sociale și atribuirea de locuințe sociale în așa fel încât ele să fie accesibile și persoanelor marginalizate social.
• În 2004 a promis disciplină urbanistică dar în șaisprezece ani a provocat doar un haos urbanistic în Cluj-Napoca, care  va produce efecte nedorite pe o perioadă lungă de zeci de ani. Prin aprobarea noului Plan Urbanistic General se dorea o disciplină urbanistică și autorizarea construcțiilor, însă în realitate noul PUG intrat în vigoare în 2015, este atacat în instanță în zeci de procese, iar PUZ-urile care modifică noul PUG, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, au fost  atacate în instanță de către instituția Prefectului.
• Un punct nevralgic din Cluj-Napoca care contribuie substanţial la blocarea traficului este trecerea peste calea ferată în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu, unde Emil Boc şi consilierii liberali au promis construcţia unui pasaj de supratraversare peste calea ferată, care urma să contribuie substanţial la fluidizarea traficului din zonă.
•  Și angajații primăriei s-au convins de cuvântul dat și nerespectat al primarului Emil Boc, o altă promisiune nerealizată fiind grădiniţa din incinta primăriei, unde cetăţenii care vin cu diverse probleme la primărie să-şi poata lăsa copiii în timpul necesar rezolvării problemelor respective.
• În fiecare an, primarul le mai arată clujenilor că se lucrează la trecerea cablurilor în subteran, fiecare metru de cablu rezolvat fiind consemnat minuțios în raportul de activitate. De exemplu, 2015 şi până în 2016 au fost introduşi  în subteran doar 7 metri de cabluri. Proiectul este într-o întârziere evidentă.
• Chiar dacă mai interesat de identificarea unui brand al oraşului a fost primarul Sorin Apostu, și Emil Boc a promis în mai multe rânduri identificarea unui brand pentru municipiu. Şi în acest caz, un parteneriat cu universităţile clujene putea oferi mai multe variante de branduri pentru oraş.
• Viceprimar UDMR, majoritate în Consiliul Local Cluj-Napoca tot cu UDMR. În 2004, Emil Boc a jurat pe Biblie că nu face înţelegere cu UDMR şi nu s-a ţinut de cuvânt. Un gest politic populist pe care nici nu-l înţeleg, nici nu-l aprob, dar care la rându-i a fost aruncat în lada cu promisiuni uitate.
• Tot în 2004, Boc promitea alocarea unei sume mari din bugetul municipiului pentru subvenționare unor medicamente pentru pensionari: „programe sociale pentru a ajuta oamenii să își procure medicamente, privatizarea și vânzarea spațiilor medicale și mărirea sumelor prevăzute în buget pentru spitale”...
• Construcţia de noi creşe este imperios necesară! În 2019 şi în anii trecuţi mii de părinţi din Cluj-Napoca nu au posibilitatea să-şi trimită micuţii la creşe pentru că locurile sunt insuficiente. Încă de acum trei ani i-am propus primarului Emil Boc, ca printr-un parteneriat politic local să punem umărul şi să construim creşe noi în Cluj-Napoca, în condiţiile în care, în 2017, Guvernul PSD a alocat 17 milioane lei pentru construirea a două creșe în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca și alte două în comunele Baciu și Gilău, ambele în valoare de 7,5 milioane lei, fonduri alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
• A promis construcţia de grădiniţe însă ritmul este unul lent, chiar dacă bugetul oraşului permite construcţia mai multor grădiniţe. În 2018, Emil Boc a anunţat construcţia a două grădiniţe pe fonduri europene. În 2017 i-am lansat o provocare, 10 grădiniţie noi în Cluj-Napoca. Îi semnalam atunci că în următorii patru-cinci ani, bugetul generos al municipiului Cluj-Napoca permite alocarea unei sume pentru construirea a celor ZECE GRĂDINIȚE/CREȘE noi (în cartiere în care sunt insuficiente, nu există sau sunt neconforme, de exemplu, Mărăşti, Între lacuri, Bună ziua, Borhanci). Încă aştept răspunsul primarului la provocarea lansată.
• Promisiune expirată: termenul de realizare a proiectului 'Redecorarea și reamenajarea zonei Cetățuia - monument istoric, punct de referință al municipiului Cluj-Napoca' era acum opt ani. Amenajarea zonei Cetățuia este însă necesară și astăzi. Cetățuia rămâne în paragină şi degeaba se poate admira panorama orașului, dacă rişti să-ţi rupi picioarele sau să cazi în gol.
• Unde este SERVICIUL GRATUIT DE MEDITAŢII? Unde sunt MINGILE DE BASCHET şi RACHETE DE TENIS promise în 2004? Da, populism cronic al primarului Boc lasă urme: „Pentru cei ce nu au posibilităţi materiale ca să cumpere o minge de baschet, o rachetă de tenis, eu pot să le pun la dispoziţie bugetul Primăriei pentru asta”, promitea Boc. Viitorul primar se mai angaja, în vremea campaniei electorale, să ofere meditaţii gratuite pentru elevi. „În ceea ce priveşte exigenţa pentru admiterea la liceu sau la facultate, familiile sărace nu îşi permit meditaţii. Pentru copiii care nu au posibilităţi materiale, Primaria le va pune la dispoziţie un serviciu gratuit de meditaţii”, declara, în 2004.
• Emil Boc a promis consilierilor PSD + ALDE, în 2017, reabilitarea tuturor busturilor (inclusiv a soclurilor) și a monumentelor deteriorate din zona centrală a municipiului, cu relevanță pentru istoria și cultura națională, în contextului Centenarului Marii Uniri. Promisiunea a rămas nerealizată, în proporție de peste 80%!
• Vă amintiți scandalul de corupție din primăria Cluj-Napoca? #CorupțiaUCIDE?! După scandalul de corupţie în care a fost implicat mâna sa dreaptă, Sorin Apostu, Emil Boc a promis în 2012 reformarea administraţiei locale, transformarea acesteia într-o administraţie mai eficientă şi corectă. Din nefericire pentru clujeni, a păstrat aparatul tehnic care l-a asistat pe primarul Sorin Apostu şi a continuat să tolereze vechile cutume din instituţie.
• Celebrul proiect Bike-Sharing este unul dintre proiectele teoretic finalizate dar practic eşuate ale primarului Emil Boc. Proiectul este considerat şi de către bicicliști un proiect ratat. Este suficient să fii atent la pistele pentru biciclete care încep de oriunde și se termină abrupt, fără legătură.
• Altă promisiune nerealizată este demararea unei analize în vederea cumpărării/preluării platformei C.U.G., în scopul construirii unui centru de afaceri, vamă liberă, etc.
•  În 2004, în timpul campaniei electorale de la locale, deputatul Emil Boc promitea instituirea, prin lege, a unui registru al promisiunilor electorale. De ce nu l-a susţinut prin ordonanţă de urgenţă când a fost premier?
• Deputatul Emil Boc promitea în 2004 că dacă va ajunge primarul Clujului va înfiinţa un serviciu de consiliere juridică pentru vechii proprietari ai caselor naţionalizate: „Nu putem să-i lăsăm pe oameni să moară cu dreptatea în mână. Nu ştiţi ce sentiment cumplit este să ai dreptate, dar să n-ai bani, este cumplit. Eu sunt jurist, sunt avocat, sunt membru în comisia juridică a Parlamentului, şi am întâlnit atâtea situaţii de oameni care au venit la mine cu sentinţe corecte, dar nu aveau banii să şi le execute, pentru că li se cer bani pentru executarea judecatorească”. Abordarea populistă nu şi-a găsit finalitatea.
• La nivel de infrastructură trecem la promisiuni electorale nerealizate și unele pasaje pietonale subterane promise în 2012 și 2016, pe modelul celor existente în orașele occidentale aglomerate, în intersecțiile intens circulate, așa cum sunt, spre exemplu, cele din P-ța Mihai Viteazu, P-ța Lucian Blaga, P-ța Avram Iancu sau P-ța Mărăști.
• Indiferenţă totală la apelul colegilor mei din Consiliul Local cu privire la solicitarea de construire/igienizare a toaletelor publice în toate cartierele orașului.
• Cluj-Napoca este în topul național, pe locul II, la consumul de droguri, municipiul fiind împânzit de consumatori, presa locală relatând pe larg această situaţie. Emil Boc nu a venit cu o strategie locală contra consumului de droguri, prevenţia în Cluj-Napoca fiind zero, în condiţiile în care Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Judeţean Cluj şi-au asumat mare parte a prevenţiei printr-un parteneriat cu ANA, urmând ca Executivul judeţean şi primăriile oraşelor clujene să finanţeze şi să dezvolte activităţile de prevenţie.
• A promis că va sprijini sportul clujean și implicit Universitatea Cluj dar a uitat să redea baza sportivă Dan Anca clubului universitar. În contextul în care nu au fost respectate obligațiile părților din contractual de asociere și nici din Proiectul de hotărâre privind asocierea Municipiului Cluj-Napoca cu Fundația 'Primăvara Clujană' și situația juridică a terenului este discutabilă, o parte din acesta fiind retrocedat, consider că există o baza legală pentru rezilierea contractului.
• Dezvoltarea de parcări tip „park and ride”, spre exemplu, lângă viitoarea Centură de Sud a fost promisă consilierilor locali PSD+ALDE pentru votarea bugetului oraşului pentru anul 2018. În această speță, în 2019, un pas timid a fost realizat, după ce Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj au încheiat un protocol de colaborare în vederea realizării unor parcări de tip „park&ride”. De atunci însă nimic nu s-a mai întreprins!
• În 2004, pe bună dreptate, conştient că sportul este o alternativă la „găştile de cartier şi consumul de droguri”, Boc promitea construirea de terenuri de sport şi panouri de baschet cu instalaţie de nocturnă, în toate cartierele municipiului. Unde sunt terenurile şi panourile?
• Felicitări Emil Boc! Între timp am pierdut și competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană: „Felicităm încă o dată Timișoara și Haideți ca în 2021 să-i invitam pe toți europenii să vadă și Cealaltă Capitală, Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei” declara în septembrie în 2017.
• Emil Boc a promis încă din 2004 transparență totală în actul administrativ, o promisiune constantă în campaniile electorale. Ceea ce trebuie amintit, este faptul că transparenţă înseamnă și publicarea unor rapoarte, precum cel al Curții de Conturi. Din această perspectivă, sperăm că 2020 să aducă mai multă responsabilitate și respect față de contribuabilul clujean din partea Primăriei Cluj-Napoca.
• Una dintre marile restanţe ale primarului Emil Boc, în condiţiile în care este preşedintele Asociaţiei Metropolitane de Transport Public Cluj, este prelungirea transportului în comun către cel de-al doilea inel de comune din jurul municipiului. Mai mult decât atât, primarul Clujului s-a încăpăţânat să ţină ani de zile, comuna Aiton, departe de transportul în comun.
• Lipsa de organizare a ședințelor pe zona metropolitană a blocat multe proiecte importante, chiar dacă municipiul este inclus în numeroase proiecte care vizează zona, chiar dacă Emil Boc este preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, asociaţie care a luat fiinţă în decembrie 2008 prin asocierea municipiului Cluj-Napoca si a judeţului Cluj cu unităţile teritorial-administrative din aria de proximitate.
• Parcul Tineretului și Parcul Feroviarilor sunt două promisiuni încă neonorate de primarul Emil Boc. Sunt proiecte pe care le reîncălzește de două-trei ori pe an dar în fapt rămân la fel de palpabile precum tunelul de sub Cluj-Napoca, promis de Boc în 2016.
• Programul de refaţadizare a imobilelor din zona centrală - „Marea refaţadizare” se desfășoare lent, proiectul inițial care prevedea reabilitarea a 1.000 de clădiri din zona centrală, fiind dat uitării. "Marea refaţadizare" a început în 2013 şi în Cluj-Napoca, însă cu rezultate mult mai slabe decât în alte oraşe din Transilvania. În lipsa respectării promisiunii s-a trecut la introducerea impozitării de 500% pentru pentru proprietarii de clădiri neîngrijire, dar nici aceasta nu funcţionează precum s-a sperat.
• Intrările în Cluj-Napoca dinspre localitățile Feleacu, Florești, Baciu, Chinteni și Apahida arată ca acum șaizeci de ani. Emil Boc a promis concursuri și premii pentru modernizarea intrărilor în municipiu dar în realitate au rămas neschimbate. În ultimii ani am propus primăriei să facă un parteneriat cu universităţile clujene pentru identifica cele mai bune variante de branduire, însă interesul binomului Boc-Tarcea, a fost și în această speță unul limitat.

O dezbatere se poate realiza punând în balanţă nerealizările cu realizările. Puteţi descărca de aici rapoartele de activitate ale primarului Emil Boc din perioada 2013-2019:

• Raport de activitate 2019
• Raport de activitate 2018
• Raport de activitate iunie 2016 – iunie 2018
• Raport de activitate 2017
• Raport de activitate iunie 2016 -iunie 2017
• Raport de activitate 2016
• Raport de activitate 2015
• Raport de activitate iunie 2014 -iunie 2015
• Raport de activitate 2014
• Raport de activitate la 2 ani de mandat (iunie 2012 – iunie 2014)
• Raport de activitate 2013

La final de 2019, Primăria Cluj-Napoca publica o retrospectivă a anului administrativ:

Iată și retrospectivele pe 2018, respectiv 2017: