Lista ruşinii: Consilierii locali au trecut în legalitate primul bloc ilegal sancţionat de Emil Boc VIDEO
- Scris de Luminita Silea
- 01 Feb 2012, 22:57
- Administraţie
- Ascultă știrea

Blocurile ilegale de pe Negoiu nr. 16, care au primit prima amendă maximă, de 100.000 de lei, din istoria urbanismului clujean de la fostul primar Emil Boc, au fost trecute marţi în legalitate, cu votul tuturor consilierilor din Consiliul Local (CL). Mai mulţi membri din comisia de urbanism, inclusiv viceprimarul Laszlo Attila, declarau anul trecut că nu vor vota nici o clipă un astfel de proiect. La şedinţa CL de marţi aceştia au votat fără probleme proiectul.
Mai mult, consilierii USL din opoziţie care s-au bătut cu pumnul în piept că nu votează proiectele de trecere în legalitate de pe ordinea de zi au ridicat fără probleme mâna pentru blocurile de pe Negoiu. Unii nu ştiau măcar că este vorba despre blocurile din care fostul primar Emil Boc a făcut în 2006 un exemplu public. Consilierii locali au aprobat fără probleme intrarea în legalitate a construcţiilor ilegale de pe Negoiu nr. 16, din care fostul primar Emil Boc a făcut un exemplu în 2006, când a sancţionat beneficiarul cu o amendă maximă de 100.000 de lei. Au votat "pentru" toţi cei 25 de consilieri locali, în afară de Remus Lăpuşan, care nu a fost prezent la şedinţa extraordinară a forului local de marţi. Pe ordinea de zi a şedinţei respective au fost incluse mai multe proiecte care vizau intrarea în legalitate a unor construcţii ridicate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea acesteia. Este vorba despre imobile ridicate fără respectarea legii, situate pe străzile Ferigii, Madach Imre, Traian Moşoiu, Rene Decartes, Sighişoarei, J. Guttemberg, Th. Pallady despre care se specifica faptul că este vorba despre intrări în legalitate.
Pe lângă acestea au apărut o serie de documentaţii "camuflate". Pe lângă blocurile ilegale de pe Negoiu-Dimitrie Gusti, s-au mai aflat şi cele două blocuri din zona Bună Ziua ale fostului director tehnic din primărie, Mihai Mureşan, şi ale arhitectului Ionel Vitoc, care au solicitat avizul pentru 40 de apartamente, în loc de 32, câte prevedea autorizaţia de construire, dar şi două proiecte care au primit aviz negativ (o casă ridicată fără autorizaţie de construire pe Dragalina, plus o alta pe Th. Pallady), dar şi un altul, de modificare a soluţiei constructive în cazul unui imobil de servicii şi birouri al societăţii Newamport de pe Bd. Muncii.
Toate aceste proiecte au primit votul Consiliul Local, cu excepţia blocurilor din Bună Ziua, susţinute de consilierii din opoziţie, care nu au trecut la un vot. După neaprobarea respectivei documentaţii, consilierii USL nu au votat împotriva tuturor proiectelor de intrare în legalitate de pe ordinea de zi. Având în vedere majoritatea PDL din CL, proiectele au fost votate, mai ales că de anul acesta noua legislaţie a urbanismului nu mai permite astfel de intrări în legalitate şi era ultima şansă pentru beneficiari de a se alinia de partea legii.
Primarul interimar Radu Moisin a declarat că el nu a votat, iar decizia de a introduce în legalitate construcţiile ilegale a fost a Consiliul Local, care şi-a asumat acest lucru. Mai mult, consilierul Adrian Popa, din comisia de urbanism a consilierilor, a explicat că blocurile de pe Negoiu au putut intra în legalitate deoarece beneficiarii au mai achiziţionat teren în zonă, au demolat cel de-al treilea bloc din proiect şi au fost de acord să facă în zonă un parc public. În cazul blocurilor lui Vitoc nu s-a întâmplat acest lucru. Celelalte proiecte de intrare în legalitate nu au fost, în opinia acestuia, la fel de grave deoarece era vorba despre nerespectarea unor distanţe de amplasare a unor case faţă de limita de proprietate.
Situaţia celor trei blocuri ilegale de pe strada Negoiu nr. 16, din Cluj-Napoca, a fost prezentată Consiliului Local de primarul Sorin Apostu (în prezent arestat) la începutul anului 2011. "Avem trei blocuri ilegale. În instanţă am pierdut procesele pentru demolare. Unul dintre acestea are cinci etaje şi mansardă. Pentru cel de-al doilea imobil, realizat până la stadiul de două etaje, comisia de urbanism a dat aviz, cu o serie de condiţii: să rămână doar la nivelul de două etaje şi să se comaseze parcelele din zonă în aşa fel încât să aibă o suprafaţă mai mare de spaţiu verde, concomitent cu demolarea celui de-al treilea imobil, amenajat doar la stadiul de fundaţie", explica Apostu.
Cel de-al doilea bloc de pe Negoiu, construit "la roşu", la nivel de două etaje, a fost discutat incognito la Urbanism în 2010, însă apărea la o altă adresă, respectiv pe strada Dimitri Gusti nr. 4-6, beneficiar figurând Adam Radu, şi nu Tudor Manole, cel care a luat amenda de 100.000 de lei pentru construcţia de cinci etaje. Proiectul a fost avizat de comisia de urbanism a primăriei sub această formă la şedinţa din 21 octombrie.
La ultima şedinţă a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din 2011 proiectul blocurilor de pe Negoiu a revenit pe ordinea de zi. Arhitecţii au fost la un pas de a respinge documentaţia, însă Direcţia de Urbanism a explicat că este ultima şansă a beneficiarilor de a intra în legalitate, iar a cetăţenilor din blocul cu patru etaje şi mansardă de a se intabula pe apartamente. În aceste condiţii, proiectul a primit avizul CTATU. Aceasta cu toate că beneficiarul a ridicat în zonă un bloc de cinci etaje (chiar dacă reglementările permit doar trei etaje) fără autorizaţie şi l-a început şi pe al doilea, care a rămas la nivelul trei.
Cine a votat pentru acceptarea blocurilor de pe Negoiu
Adrian Popa PDL
Ioan Pop PDL
Nicoleta Niculescu PDL
Popa Liviu PDL
Petru Pântea PDL
Marcelus Suciu PDL
Florin Gliga PDL
Horea Florea PDL
Brânduşa Mândru PDL
El Hayes Arthur PDL
Marcu Valtar PDL
Radu Raţiu PDL
Mihai Sandu PDL
Gheorghe Şurubaru PDL
Constantin Tomoş PDL
Laszlo Attila UDMR
Irsay Miklos UDMR
Csoma Botond UDMR
Molnos Lajos UDMR
Somogyi Gyula UDMR
Claudia Anastase PSD
Vuşcan Gheorghe PSD
Manuel Chira PNL
Steluţa Cătăniciu PNL
Teofil Peter PNL
Ce declarau consilierii locali în august 2011
Consilieri din comisia de urbanism din cadrul Consiliului Local au declarat pentru ZIUA de Cluj în luna august 2011 că imobilul de pe strada Negoiu nu ar trebui autorizat deoarece s-ar crea un nou precedent şi toată lumea ar proceda astfel în Cluj-Napoca. "Din punct de vedere legal, nu sunt de acord cu autorizarea blocului ilegal de pe strada Negoiu pentru că în acest fel s-ar crea un precedent şi oricine are un etaj, o mansardă în plus ar alerga a doua zi la primărie să şi le autorizeze. Primăria nu trebuie să dea curs şantajului emoţional sau să recurgă la o astfel de practică încât noi toţi să votăm în final, având în vedere că unul dintre blocuri este deja locuit. Fiecare cetăţean trebuie să fie responsabil şi să îşi asume că a cumpărat un apartament într-un bloc ilegal", sublinia consilierul PSD Remus Lăpuşan, membru în comisia de urbanism.
Viceprimarul Laszlo Attila, care activează în aceeaşi structură, menţiona, de asemenea, că imobilul de pe Negoiu nr. 16 nu ar trebui autorizat. "Acest proiect reapare pentru intrarea în legalitate, la primărie, fără nici o modificare. Blocul era autorizat într-un anumit fel, cu două etaje. Ce anume să intre în legalitate, dacă s-au făcut din cinci apartamente 11? Nu ar trebui autorizat", susţinea Laszlo. Consilierul PDL Radu Raţiu, cel care a atras atenţia că noul proiect propus pentru imobilul ridicat "la roşu" pe strada Negoiu şi avizat la şedinţa comisiei de urbanism pe strada Dimitrie Gusti nr. 2 comportă anumite probleme şi limitează accesul la parcelele din zonă, declara că nu va vota un astfel de proiect pentru intrarea în legalitate. În schimb, la acea dată preşedintele comisiei de urbanism a consilierilor, viceprimarul Radu Moisin, nu a dorit să-şi exprime un punct de vedere cu privire la acest caz.