Locul I pentru Clujul cultural. Cu cine se luptă

Cu un scor destul de strâns, municipiul Cluj-Napoca a reuşit, în ultimii ani, să se menţină pe prima poziţie în privinţa vitalităţii culturale (după Bucureşti) - conform studiilor Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii. Clujul punctează la capitolele infrastructură culturală şi evenimente. În schimb, la capitolul alocări de fonduri publice pe acest sector, se află la coada clasamentului, în spatele tuturor celorlalţi competitori înscrişi la titlul de captitală culturală europeană.

Primăria Clujului a alocat culturii, în ultimii ani, doar 0,7-0,9 % din bugetul local, adică mult sub media europeană de 2%. Interesant este că nu Timişoara sau Iaşiul pot crea probleme Clujului în competiţia capitalelor culturale europene, ci Sf. Gheorghe, care în doi ani a reuşit să evolueze de pe un codaş loc 22, pe un fruntaş loc 3. În ansamblu, municipiul Cluj-Napoca a reuşit să-şi menţină poziţia de lider în clasamentul vitalităţii culturale, arată studiile efectuate de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC), ceea ce nu înseamnă, însă, că în viitor n-ar putea fi surclasat de alte oraşe. De altfel, potrivit ultimului studiu CCCDC, realizat în 2010, un oraş inferior Clujului din punct de vedere economic, Sf. Gheorghe, a demonstrat o evoluţie însemnată, urcând direct pe locul 3, de pe codaşul loc 22 pe care îl deţinea în 2008. Maghiarii din secuime, în frunte cu autorităţile locale, au înţeles, se pare, necesitatea concentrării resurselor financiare şi umane în domeniul culturii şi s-au comportat ca atare. Aşa se face că astăzi, ei sunt în măsură să-şi anunţe canidatura pentru titlul de capitală europeană culturală şi chiar să emită pretenţia de-a câştiga, având în vedere că strategia pe care mizează (strâns legată de valenţele Ţinutului Secuiesc), se pliază foarte bine pe politicile de unitate promovate de Uniunea Europeană. Din păcate pentru municipiul Cluj-Napoca, autorităţile locale nu au înţeles că se impune ca de la an la an să-şi dezvolte sprijinul pe sectorul cultural. De altfel, faptul că municipiul Cluj-Napoca a rămas în fruntea acestui clasament este şi din cauza faptului că autorităţile locale din oraşele concurente au tratat cu aceeaşi indolenţă sectorul culturii.

Directorul Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, este de părere că pe parcurs, atitudinea autorităţilor locale trebuie să se schimbe, dacă ţin ca titlul de capitală să ajungă aici. „Oricum, se vede o mică îmbunătăţire a procentului de finanţare care se acordă pentru cultură din partea autorităţilor locale, însă vorbim în continuare de sume foarte mici, dacă ne raportăm la ceea ce se întâmplă pe plan european, unde media este undeva la 2%", a arătat Moroşanu. Cu alte cuvinte, din bugetul local al Clujului, sectorul cultură ajunge să preia până la 0,9%, iar în anii trecuţi lua chiar mai puţin, în jur de 0,7%. În consecinţă, la capitolul alocări de fonduri publice, în studiul CCCDC din 2010, municipiul Cluj-Napoca primeşte un punctaj de -0,45, în timp ce Sfântu Gheorghe, de pildă, ia un punctaj de 3,84. Moroşanu a explicat că această diferenţă e cauzată de faptul că autorităţile locale din Sfântu Gheorghe ar fi ales să susţină activitatea teatrului condus de reputatul regizor Bocsardi Laszlo, fiind preluat din custodia Ministerului Culturii. Totuşi, apreciază Moroşanu, Clujul are o serie de avantaje care lipsesc celorlalte oraşe aflate în competiţia pentru titlul de capitală culturală europeană. Potrivit studiului CCCDC din 2010 „Cluj-Napoca este cel mai bine echipat oraş al ţării (exceptând Bucureştiul) din punctul de vedere al infrastructurii culturale, aceasta cuprinzând în primul rând instituţii de spectacol specifice culturii înalte (teatre dramatice, operă, orchestră simfonică ), dar şi numeroase posibilităţi de accesare a produselor cinematografice.

"Dată fiind dimensiunea reţelei cinematografice (cele mai multe săli de cinema şi cele mai multe locuri în sălile de cinema), asociată cu un consum ridicat de filme proiectate în săli, se poate vorbi despre Cluj ca despre un „oraş al filmului". Fondul de biblioteci, deşi nu este dintre cele mai mari (de exemplu, raportat la numărul de locuitori, în Vaslui, Roman sau Zalău există mai multe biblioteci), este peste media centrelor urbane analizate. În privinţa resurselor umane, Cluj-Napoca ocupă a treia poziţie, fiind devansat de Sibiu şi Oradea. Susţinerea bugetară a culturii continuă să fie redusă în Cluj, deşi comparativ cu situaţia întâlnită în ediţiile precedente ale studiului (când doar în 4-5 cazuri s-au întâlnit mai puţini bani alocaţi) oraşul ocupă acum locul 29. Ponderea scăzută a cheltuielilor bugetare rezervate culturii în perioada analizată nu se relaţionează cu performanţele sectorului cultural din Cluj-Napoca care sunt ridicate. Participarea la activităţi culturale este dintre cele mai dinamice fiind vorba, din acest punct de vedere, de al doilea oraş din clasament. Se constată în primul rând marele aflux de spectatori în cadrul evenimentelor organizate de instituţii precum opera sau teatrele clujene. Foarte important de menţionat este însă şi interesul deosebit manifestat de populaţie pentru vizionarea filmelor în cinematografe (cei mai mulţi spectatori din ţară), ceea ce contribuie decisiv la obţinerea primei poziţii în clasamentul".

"Indicele vitalităţii culturale a oraşelor este dat dimensiunea sectorului industriilor creative. În compoziţia indicelui final, cheltuielile bugetare modeste sau activitatea mai puţin vizibilă a sectorului nonguvernamental sunt contrabalansate de performanţele deosebite ale industriilor creative. În acest sens, Clujul se distanţează de celelalte oraşe din ţară în principal prin cifra de afaceri a activităţilor din industriile creative şi prin numărul mare de salariaţi ocupaţi în acest sector. Indicele parţial al sectorului non-guvernamental ce activează în domeniul culturii situează Cluj-Napoca peste media oraşelor analizate, nepermiţându-i însă şi ocuparea unei poziţii fruntaşe (regăsinduse doar pe locul 12). Dacă numărul de ONG-uri ce revin la 1.000 de locuitori şi bugetul de care dispun acestea sunt bine proporţionate, gradul de implicare a populaţiei prin activităţi remunerate sau de voluntariat este sub media ţării sau, în cazul numărului de voluntari, cu puţin peste aceasta".