Video Modernizarea străzii Bună Ziua, blocată la București

Modernizarea străzii Bună Ziua, blocată la București

Proiectul modernizării străzii Bună Ziua bate pasul pe loc, iar vinovat de acest blocaj ar fi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP).

Viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a declarat, în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj, că Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) ţine în loc procedura de licitaţie pentru mutarea reţelelor de utilităţi de pe strada Bună Ziua de peste două luni. 

"Din nefericire, suntem puţin blocaţi în ceea ce priveşte lucrările din Bună Ziua, pentru că deja suntem în a opta săptămână de când am trimis spre publicare anunţul de licitaţie pentru mutarea reţelelor, pentru că fără această licitaţie nu putem să votăm indicatorii tehnico-economici pentru studiul de fezabilitate", a explicat Tarcea.

Viceprimarul a precizat că licitaţia are o valoare relativ mică, dar acest lucru nu face ca procesul de verificare al ANAP să fie mai rapid. "Termenul legal pe care îl are ANAP este de nouă zile lucrătoare, dar deja suntem în a noua săptămână în care nu ne-a dat niciun răspuns. Termenul de licitaţie ar trebui să fie de 30 de zile. Vorbim despre o licitaţie mică pentru mutarea reţelelor, este vorba de 400.000 de lei, dar are totuşi un blocaj la ANAP, din nefericire - două luni de întârziere."

"Suntem pregătiţi, am identificat terenurile, suntem aproape gata cu partea de evaluare, dar aşteptăm această licitaţie pentru că celelate lucrări le vor face cei de la Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP). Suntem aproape gata cu studiul de fezabilitate, dar trebuie introdusă şi această sumă, iar noi nu ştim suma de la licitaţie ca să o putem introduce în studiu. Depinde foarte mult de cum se mişcă cei de la ANAP: ori să ne respingă dosarul, ori să îl publice", a conchis Tarcea.

Strada a revenit Clujului după 10 ani 

Strada Bună Ziua, din cartierul cu acelaşi nume, a fost trecută în urmă cu mai bine de 10 ani la CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, n. red.), care a investit în modernizarea ei, și era cerută de aproape trei ani de Primăria Cluj-Napoca, care dorește să o lărgească la 16 m. Hotărârea de guvern privind trecerea străzii în patrimoniul municipiului a fost aprobată în mai 2018. Lucrările de modernizare a străzii Bună Ziua ar urma să înceapă în primăvara anului viitor. 

Patru benzi, trotuare şi piste de biciclete 

Strada va fi lărgită la 16 m și va avea trei benzi de circulație - două spre Bună Ziua şi una spre Fagului, pistă de biciclete și trotuare.

"Au fost două propuneri pentru lărgirea străzii, supuse dezbaterii publice, una cu patru benzi şi fără piste de biciclete şi una cu trei benzi şi cu piste de biciclete. Preferată, cu un număr covârşitor de voturi, a fost cea cu trei benzi şi cu piste de biciclete. Vrem o stradă modernă, care să încurajeze şi transportul alternativ, în special pe perioada verii. Nu trebuie să ne gândim astăzi că pistele de biciclete nu au continuitate, trebuie să începem de undeva ca apoi să le putem extinde", a punctat Tarcea. 

Probleme juridice pentru sensul giratoriu de la limita cartierelor Gheorgheni și Borhanci

Pentru decongestionarea traficului din zonă, Primăria Cluj-Napoca are în vedere şi realizarea unui sens giratoriu la limita dintre cartierele Gheorgheni și Borhanci, la intersecţia străzilor Constantin Brâncuși, Romulus Ladea şi Fagului. A şi identificat un teren care aparţine Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), însă şi în acest caz este nevoie de o hotărâre de guvern. 

"Aici avem parte de o situaţie aparte. Avem deschidere de la USAMV. Ei au făcut cadastrarea terenului lor şi desprinderea, însă ca noi să putem construi avem nevoie de o hotărâre de guvern, care trebuie să treacă prin parlament. Gândim o colaborare cu cei de la USAMV, sperăm ca în toamnă să venim cu o soluție. Avem bani în buget pentru a face acest sens giratoriu; problema juridică ne încurcă", a subliniat viceprimarul Clujului.  

Bună Ziua, etalon pentru haosul imobiliar 

Strada Bună Ziua este o arteră ”roșie” a Clujului, cu un grad de încărcare de 98%. Zona este una dintre primele pe care urbaniştii le dau mereu ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor.

Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi înguste, cu un trotuar sau cu nici unul, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ.

Comenteaza