Mai are vreo şansă infrastructura Clujului?

După ce a cerut demisia ministrului Transporturilor pentru faptul că municipiul Cluj-Napoca şi toată zona de nord-vest a ţării au fost scoase din reţeaua prioritară (CORE) de transport TEN-T, liderul administraţiei judeţene, Alin Tişe, susţine că ar mai fi totuşi şanse ca situaţia să se remedieze. Acesta a precizat că a discutat şi cu fostul premier Emil Boc şi că s-a intervenit la minister, astfel ca zona de nord-vest să fie reintrodusă în reţeaua principală de transport transeuropean. În cazul în care nu se va propune nici o modificare la Comisia Europeană, Clujul nu va mai avea prioritate să acceseze fonduri europene pentru dezvolarea infrastructurii rutiere şi feroviare până în 2030.

În calitatea pe care o are, de pol naţional de creştere pe regiunea de dezvoltare nord-vest a ţării, Clujul nu poate să rămâne pe dinafară în privinţa programului ce vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, spune că îl consideră vinovat, în continuare, pe ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, pentru faptul că acesta a schimbat, cu doar câteva zile înainte de întrunirea Consiliului Miniştrilor Transporturilor de la nivelul UE, traseul autostrăzii ce urma să creeze o legătură principală cu Ucraina şi Rusia, prin Borş - Zalău - Câmpia Turzii - Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni.

"Îmi menţin părerea că trebuia să se meargă pe această variantă care deservea atât Clujul, cât şi toată zona de nord-vest a ţării, însă, din nu ştiu ce motive, domnul Nazare a ales să schimbe acest traseu, impunând ca variantă optimă Timişoara - Sebeş - Câmpia Turzii - Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni. Acest lucru nu poate însă să rămână aşa, tocmai din acest motiv am cerut explicaţii şi mi s-a comunicat faptul că încă se mai pot transmite modificări la Comisia Europeană", a comentat Tişe, pentru REALITATEA FM Cluj. Acesta a precizat că a avut o discuţie pe această temă inclusiv cu fostul premier, Emil Boc, şi că acesta, la rândul său, s-ar fi angajat să intervină pe lângă Ministerul Transporturilor, astfel încât problema să se reglementeze.

"Vom încerca să aducem toate argumentele care ne sunt favorabile, pentru modificarea acestui traseu şi sper că vom avea câştig de cauză. Probabil că pentru domnul Nazare faptul că traseul acestei reţele pleacă din Timişoara spre Mureş şi nu din Borş spre Cluj şi Mureş nu înseamnă mare lucru. Pentru noi însă, toată această problemă înseamnă foarte mult", spune liderul CJ Cluj. Concret, pentru că judeţul Cluj nu este inclus în programul european principal de transport, TEN-T - reţeaua CORE Network, acesta nu va mai avea prioritate în accesarea fondurilor europene.

"Programul de finanţări pentru aria de reţele de transport european se face acum, pentru perioada următoare până în 2030. Or, Clujul a fost lăsat în plan secundar, în timp ce Târgu-Mureş a fost inclus în reţeaua principală. Adică, cu alte cuvinte, şi noi am fost incluşi în echipa care joacă, însă nu vom fi lăsaţi să jucăm. E ca şi cum am sta pe tuşă, de rezervă. Acest lucru înseamnă că pentru orice proiect de infrastructură, rutier sau de cale ferată, noi trebuie să aşteptăm, indiferent că e vorba de drumuri urbane, comunale şi aşa mai departe. Judeţul Cluj, municipiile şi comunele clujene nu vor avea prioritate în accesarea fondurilor europene pentru proiectele de infrastructură. În schimb, judeţul Mureş, da", a apreciat Tişe. Doar Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a fost păstrat în reţeaua prioritară de transport transeuropean, a ţinut să mai precizeze Tişe. Numai că lipsa de investiţii în reţelele rutiere şi ferate va afecta implicit şi aeroportul clujean.